Extrema-dreaptă, în ofensivă pentru Parlamentul European

Extrema-dreaptă din Europa are ''vânt bun din pupa'' pentru alegerile europene din mai şi ar urma să ajungă în forţă în Parlamentul European, după ce, recent, Frontul Naţional din Franţa (FN) a câştigat alegerile în 11 oraşe, Jobbik din Ungaria a obţinut peste 20% din sufragii, iar partide cu aceeaşi orientare din Austria, Olanda sau Finlanda se plasează pe poziţii avansate în intenţiile de vot, scrie într-un comentariu AFP.

După victoria la alegerile municipale din Franţa, Frontul Naţional, partidul Marinei Le Pen, s-a orientat către Parlamentul European. Cu mai puţin de 50 de zile până alegerile din mai, sondajele de opinie plasează FN imediat după Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de dreapta, în opoziţie) şi înainte de Partidul Socialist (PS, la putere), chiar pe prima poziţie. FN ar putea obţine circa douăzeci de mandate în forul legislativ european.

În Austria, majoritatea sondajelor creditează Partidul Libertăţii (FPOe) cu cel puţin 20%. Miza pentru FPOe va fi depăşirea uneia din cele două formaţiuni ale marii coaliţii aflate la putere, care se situează amândouă în jurul a 23-24%.

Ca şi FN, FPOe este atent la respectabilitatea sa, ceea ce a făcut ca în Austria să treacă drept un partid clasic. Formaţiunea s-a debarasat săptămâna trecută de candidatul cap de listă pentru alegerile din mai, după ce acesta a comparat Uniunea Europeană cu Cel de-al Treilea Reich.

În Olanda, într-un peisaj politic destul de fragmentat, Partidul Libertăţii (PVV) se afla pe primul loc, cu circa 17% din intenţiile de vot, până la declaraţiile incendiare ale şefului său, Geert Wilders, care a afirmat că vrea ''mai puţini marocani'' în ţară. Această declaraţie a provocat un val de demisii, îndeosebi cea a liderului deputaţilor PVV în Parlamentul European. Dar partidul şi-a revenit de atunci şi se plasa pe locul al doilea într-un recent sondaj.

În Finlanda, valul antieuropean este puternic. Partidul Finlandezilor este creditat cu aproape 18% din intenţiile de vot, plasându-se pe locul al treilea.

În Ungaria, la recentele alegeri legislative, Jobbik (partid antisemit şi anti-romi) a obţinut aproape 21% din sufragii.

Extrema-dreaptă din Bulgaria şi Suedia ar obţine de asemenea locuri în PE, fiind creditată cu circa 5% din intenţiile de vot.

În actualul Parlament European, extrema-dreaptă nu are decât o mână de deputaţi, printre care trei francezi de la Frontul Naţional: Jean-Marie Le Pen şi fiica sa, Marine Le Pen, şi Bruno Gollnich.

De mai multe luni, FN şi PVV încearcă să atragă şi alte formaţiuni populiste pentru a constitui un grup în viitorul PE. Lor le trebuie 25 de deputaţi din cel puţin şapte ţări ale UE. Se estimează că pragul de 25 de deputaţi va fi cu mult depăşit şi reunirea formaţiunilor din şapte ţări va fi mai uşoară. FPOe, Vlaams Belang (Belgia) şi Liga Nordului (Italia) sunt de acord cu aceasta.

Dar şeful Partidului Finlandezilor, Timo Soini, care s-a distanţat de elementele cele mai xenofobe sau rasiste ale partidului său, nu doreşte să participe la această aventură. Alte formaţiuni sunt nefrecventabile, după cum declara chiar Marine Le Pen, ca de altfel şi ultraşii din Jobbik sau neonaziştii din Zori Aurii, din Grecia.

Spre deosebire de Franţa, avansul extremei-drepte nu afectează ţările mari din UE, care trimit cele mai mari ''contingente'' în PE. Extrema-dreaptă este slabă în Italia şi aproape inexistentă în Spania şi Polonia, precum şi în Regatul Unit şi Germania.

În Regatul Unit şi Germania, mişcarea antieuropeană este reprezentată de eurofobii din Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP) şi, respectiv, de Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune anti-euro. Liderul UKIP, Nigel Farage, şi-a consolidat poziţia săptămâna trecută ca urmare a unei dezbateri cu vicepremierul liberal-democrat Nick Clegg. Cu peste 6% din voturi, AfD ar putea trimite şase deputaţi în PE.

În Italia, populismul se exprimă prin intermediul 'Mişcării 5 Stele' (anti-partide) a lui Beppe Grillo.

În seara zilei de 25 mai, ansamblul partidelor antieuropene de dreapta ar putea obţine peste 120 de mandate, respectiv 15% din totalul de 751.