Extremă dreaptă germană AfD, acuzată că adună informaţii pentru Kremlin

Politicianul german de extremă dreaptă Ringo Mühlmann a manifestat o preocupare remarcabilă pentru scoaterea la lumină a unor informaţii despre care adversarii săi politici spun că ar putea fi de mare interes pentru serviciile de informaţii ruse.

Folosindu-se de drepturile care îi revin în calitate de parlamentar al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în legislativul landului est-german Turingia — unde AfD este cel mai puternic partid — Mühlmann a solicitat în mod repetat guvernului regional să dezvăluie detalii complexe despre subiecte precum apărarea locală împotriva dronelor şi transporturile de armament occidental către Ucraina.

„Ce informaţii are guvernul landului despre amploarea transporturilor militare de tranzit prin Turingia din 2022 încoace (defalcate pe ani, tip de transport [rutier, feroviar], număr de tranzite şi opriri cunoscute)?”, a întrebat Mühlmann în scris, în luna septembrie.

Într-o zi din iunie, Mühlmann — care neagă că ar acţiona în interesul Rusiei — a depus opt interpelări legate de drone şi de capacităţile de apărare antidrone ale poliţiei din regiune, care este responsabilă cu detectarea şi contracararea dronelor considerate o ameninţare de spionaj.

„Ce sisteme tehnice de apărare antidrone sunt cunoscute de poliţia din Turingia (de exemplu, bruiaje, lansatoare de plase, dispozitive cu impuls electromagnetic) şi în ce măsură au fost testate pentru utilizarea în activitatea de aplicare a legii?”, a întrebat Mühlmann.

Astfel de întrebări adresate de parlamentari AfD în parlamentele landurilor şi la nivel federal i-au determinat pe politicienii de centru din Germania să acuze partidul de extremă dreaptă că îşi foloseşte mandatele pentru a încerca să expună informaţii sensibile pe care Moscova le-ar putea folosi în războiul său împotriva Ucrainei şi pentru a-şi desfăşura aşa-numitul „război hibrid” împotriva Europei.

„Nu poţi să nu ai impresia că AfD parcurge, prin aceste interpelări, o listă de sarcini primite de la Kremlin”, a declarat ministrul de interne al Turingiei, Georg Maier, membru al Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga), pentru cotidianul german Handelsblatt.

„Ceea ce m-a frapat a fost interesul incredibil pentru infrastructura critică şi pentru autorităţile de securitate din Turingia, în special pentru modul în care acestea gestionează ameninţările hibride.

Dintr-odată, în întrebările lor apar teme geopolitice, deşi noi, în parlamentul landului Turingia, nu suntem responsabili de politică externă sau de cea de apărare”, a declarat ulterior Maier.

Insinuări „perfide”

Liderii AfD adoptă frecvent poziţii favorabile Kremlinului, susţinând reluarea relaţiilor economice şi a importurilor de gaze, precum şi încetarea ajutorului militar pentru Ucraina. Adversarii lor politici i-au acuzat însă în repetate rânduri că nu acţionează doar din convingere, ci la cererea Moscovei. De pildă, deputata Verzilor Irene Mihalic a numit luna trecută partidul „calul troian” al preşedintelui rus Vladimir Putin în Germania.

Politicienii AfD resping acuzaţiile potrivit cărora şi-ar folosi influenţa parlamentară în creştere, atât la nivel naţional, cât şi în landuri, pentru a transmite informaţii sensibile Kremlinului.

Tino Chrupalla, unul dintre liderii naţionali ai AfD, a respins ferm acuzaţiile că partidul ar încerca să dezvăluie rute de aprovizionare cu armament în beneficiul Kremlinului.

„Cetăţenii au temeri legitime legate de ceea ce văd şi experimentează în fiecare seară pe autostrăzi. Acestea sunt întrebări legitime ale unui parlamentar preocupat, care ia în serios îngrijorările şi nevoile cetăţenilor. Faceţi insinuări, ceea ce este destul de perfid; ne acuzaţi de lucruri pe care nu le veţi putea dovedi niciodată”, a spus el într-o emisiune televizată luna trecută, când a fost întrebat despre interpelările lui Mühlmann.

Mühlmann, fost ofiţer de poliţie, a negat într-o declaraţie că ar urma o listă de sarcini „din direcţia Rusiei”.

Miniştrii guvernului, deşi obligaţi să răspundă fiecărei interpelări parlamentare, nu sunt obligaţi să dezvăluie informaţii sensibile sau clasificate care ar putea pune în pericol securitatea naţională, a mai argumentat Mühlmann.

„Nu este treaba mea să-mi limitez întrebările, ci a ministrului să furnizeze răspunsurile. Dacă la un moment dat un astfel de răspuns creează un pericol sau duce la spionaj, atunci spionajul nu este vina mea, ci a ministrului, pentru că a dezvăluit informaţii pe care nu ar fi trebuit să le dezvăluie”, a spus el.

Un potop de întrebări parlamentare

Marc Henrichmann, parlamentar conservator şi preşedintele unei comisii speciale din Bundestag care supraveghează serviciile de informaţii ale Germaniei, a declarat că, deşi guvernul nu este obligat să divulge informaţii clasificate sau extrem de sensibile în răspunsurile la interpelări, serviciile de informaţii ruse pot totuşi să reconstituie informaţii valoroase din simplul volum şi din varietatea întrebărilor AfD.

„Pe lângă interpelările nesemnificative şi cele sensibile, există şi o zonă gri uriaşă. Şi ceea ce am auzit în mod repetat de la diferite ministere este că interpelările individuale nu sunt, în sine, problema. Dar atunci când le pui una lângă alta, obţii o imagine, de pildă, a rutelor de transport, a livrărilor de ajutor şi a bunurilor militare către sau în direcţia Ucrainei”, a spus Henrichmann.

Henrichmann a spus că întrebările parlamentare ale AfD din Bundestag pe teme precum cunoştinţele autorităţilor despre sabotajul şi activităţile hibride ale Rusiei în regiunea Mării Baltice, precum şi despre otrăvirea regretatului lider al opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi, i-au atras atenţia şi i-au stârnit îngrijorări.

Fracţiunile AfD din parlamentele landurilor germane au depus peste 7.000 de interpelări legate de securitate de la începutul anului 2020, potrivit unei analize de date realizate de Spiegel — mai mult decât orice alt partid şi aproximativ o treime din totalul tuturor interpelărilor legate de securitate.

În Turingia — unde serviciile de informaţii ale landului au etichetat AfD drept un grup extremist — partidul a depus aproape 70% (1.206 din 1.738) din toate întrebările formulate în actuala legislatură. În Bundestag, interpelările partidului reprezintă peste 60% din total (636 din 1.052).

Utilizarea strategică a interpelărilor parlamentare de către AfD nu este un fenomen nou, spun experţii. De la intrarea în Bundestag în 2017, partidul le-a folosit pentru a suprasolicita ministerele şi pentru a aduna informaţii despre adversari politici percepuţi ca atare.

„Încă de la început, AfD a folosit interpelările parlamentare pentru a obstrucţiona, a paraliza şi, de asemenea, pentru a monitoriza inamicii politici”, a declarat Anna-Sophie Heinze, cercetătoare la Universitatea din Trier.

În ceea ce priveşte avalanşa de interpelări legate de securitatea naţională, motivaţia AfD este în mare măsură irelevantă, a spus Jakub Wondreys, cercetător la Institutul Hannah Arendt pentru Studiul Totalitarismului din cadrul Universităţii Tehnice din Dresda, care studiază politica AfD faţă de Rusia.

„Nu este imposibil să acţioneze în numele Kremlinului. Este, de asemenea, posibil să acţioneze în nume propriu, pentru că, desigur, sunt pro-Kremlin. Dar rezultatul final este cam acelaşi. Aceste întrebări reprezintă o potenţială ameninţare la adresa securităţii naţionale.”