Experţi: Cu ce se ocupă şi cu ce ar trebui, de fapt, să se ocupe instituţiile R. Moldova în această perioadă

Răspândirea virusului Wuhan în Moldova a făcut ca toate instituţiile statului să stea de formă la intrarea în Republica Moldova, „aşteptându-l şi pregătindu-i prezidentului (Igor Dodon n.r.) ziua de 25.02, când acesta a apărut să dea startul/indicaţii show-lui televizat cum el, prezidentul, are grijă de ʻtotul e sub controlʼ, chiar şi de ʻciorbaʼ(Spitalul de Boli Infecţioase Toma Ciorbă din Chişinău n.r.)”, a punctat expertul Transparency Internaţional Moldova (TIM), Veaceslav Negruţa.

Mai mult decât atât, a menţionat expertul, ulterior, toate instituţiile statului au improvizat şi au activat cum le-a dus capul, doar ca să se menţină în funcţiune până la 16.03, zi în care preşedintele Dodon şi-a rezolvat propria agendă politică, fiind gata „să dea iar indicaţii/start propriului guvern ca acesta să ceară propriului Parlament declararea stării de urgenţă”.

„Toate instituţiile au fost reţinute/obstrucţionate în îndeplinirea funcţiilor de serviciu de agenda (p)rezidentului călător”, a scris Negruţa pe contul său de Facebook.

„Calmul cu care Dodon trata eventualele ʻefecte doar asupra oamenilor în vârstăʼ (vorba îi aparţine), ne duce la concluzia că acesta are planuri serioase de ʻa majora substanţial pensiileʼ peste 3-4 luni din economiile realizate de acest (p)rezident în fondul de pensii. Regim criminal!”, a adăugat expertul TIM ironizând pe seama acţiunilor lui Dodon.

Pe de altă parte, analistul politic, Dionis Cenuşă, a subliniat, într-o postare pe contul său de socializare, că din practicile cu adevărat bune din Europa, Guvernul de la Chişinău ar trebui:

1. Să elaboreze cât mai repede un pachet de măsuri pentru business, inclusiv pentru exportatori, care sunt dependenţi în proporţie de peste 60% de piaţa europeană, puternic afectată de coronavirus.

2. Să formeze front comun cu Georgia şi Ucraina, în calitate de ţări asociate cu UE, pentru a solicita ajutor eventual şi comunicare directă pe subiectele ce ţin de accesul pe piaţa europeană şi mobilitatea cetăţenilor lor pe timp de „carantină continentală”.

3. Noul Ministru de Externe să intre în contact imediat cu partea română pentru a coordona activităţile legate de accesul la echipament medical, dar şi gestionarea frontierei comune pentru a nu perturba fluxul de bunuri. Nu trebuie să uităm că România este principala piaţă de desfacere pentru exporturile moldoveneşti.

4. Teleconferinţe trebuie organizate cu corpul diplomatic acreditat la Chişinău, cu modalităţi transparente de comunicare a rezultatelor discuţiilor. Aceasta ar însemna un contact strâns atât cu Delegaţia UE cât şi cu ambasada SUA, dar şi cu alte misiuni importante care realizează proiecte de dezvoltare în Moldova.