Expert Grup: UE rămâne principala destinaţie a exportului de bunuri din R. Moldova

Experţii Centrului Analitic Independent Expert-Grup constată că în anul 2018, economia Republicii Moldova a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% şi 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esenţiale, însă una dintre cele mai îngrijorătoare evoluţii a fost înregistrată de creşterea deficitului în comerţul exterior.

Autorii unui studiu al creşterii economice din Moldova în trimestrul 4, menţionează că tendinţele structurale şi geografice definitorii s-au consolidat prin creşterea rolului Uniunii Europene, iar veniturile remise de emigranţi – care au constituit una dintre sursele creşterii economice, au crescut mult mai lent. Cu toate acestea, în anul 2018, în structura geografică a transferurilor personale operate de emigranţii stabiliţi peste hotare, zona UE a devansat pentru prima dată statele CSI (40% faţă de 33%).

„UE rămâne principala destinaţie a exportului de bunuri, cu un total de 272,1 mil. USD, înregistrând, astfel, noi maxime istorice: creşterea cu 43,3% şi ponderea de 62,2% în total export de bunuri. Cele mai importante majorări către această destinaţie s-au atestat în România – cu 38,7%, Germania – cu 62,9%, dar mai ales, Italia - de 2,7.

Exportul destinat ţărilor CSI a înregistrat în această perioadă o scădere cu 14,7%, însumând 94,6 mil. USD, drept urmare a diminuării livrărilor către Rusia – 15,2% şi Belarus cu 27,8%. În acelaşi timp, exportul către alte ţări a înregistrat o creştere de 27,4%, evoluţia dată fiind determinată de majorarea exportului către Serbia de 4,2 ori, Elveţia – de 2,1 ori, Liban – de 3,5 ori”, se mai arată în analiză.

În ceea ce priveşte prognozele pentru anii viitori, analiştii anticipează o creştere de 3,5% a PIB-ului, potrivit scenariului pesimist şi 5,2%, potrivit scenariului optimist, cu mult sub nivelul optim de creştere de 7-8%. Cu referire la proiectul de buget pentru anul viitor, experţii atenţionează că „Proiectul de buget se bazează pe ritmuri prea optimiste de creştere a unor categorii de venituri, iar contextul politic, având în vedere cele două exerciţii electorale – la nivel naţional şi local, ar putea determina asumarea unor noi obligaţii de cheltuieli bugetare curente.

Printre riscurile care ar putea compromite prognoza pentru anul 2019 se numără climatul politic care ar putea avea implicaţii asupra economiei reale şi asupra echilibrului bugetului public naţional.

În calitate de recomandări de politici, experţii reiterează adoptarea unei politici fiscale precaute şi moderate pentru anul 2019, care ar asigura stabilitatea sistemului fiscal şi bugetar pe termen mediu şi lung. În domeniul supravegherii sistemului financiar propun adoptarea unor măsuri cu caracter tehnic care să permită evaluarea mai bună a riscurilor legate de finanţarea persoanelor fizice de către organizaţiile de creditare ne-bancară, dar şi intensificarea investigaţiilor fraudei bancare şi recuperarea reală a activelor delapidate.

După reducerea contribuţiei de asigurare socială datorată de angajator, experţii mai reiterează necesitatea adoptării unui pachet de măsuri efective de descurajare a fenomenului de ocupare informală. O serie de declaraţii şi evoluţii politice i-a determinat pe experţi să revină şi asupra subiectului amnistiei capitalurilor prin solicitarea anulării acestui pachet legislativ.