Expert: Ar fi sinucigaş pentru RM să reintegreze o Transnistrie cu baze militare ruseşti

Analista germană de origine română, Anneli Ute-Gabanyi, consideră că recentele „progrese” anunţate în demersurile pentru înlăturarea urmărilor conflictului transnistrean, ar însemna că, de fapt, nu s-au reluat discuţiile pe tema politică, ci au luat un avânt dezbaterile, în formatul „1+1”, între Chişinău şi Tiraspol.

„Un astfel de fenomen s-a mai întâmplat şi în 2012, când tot aşa nişte negocieri blocate chiar mai mult, timp de şase ani, au fost reluate. Acum nu s-au reluat de fapt discuţiile pe tema politică, s-au reluat şi au luat un avânt dezbaterile, să spunem aşa, „1+1”, între Chişinău şi Tiraspol. După părerea mea, este un lucru folositor pentru oamenii de rând şi ei sunt cei pentru care teoretic, atât cei de pe malul drept, cât şi cei de pe malul stâng al Nistrului, ar trebui să facă politică, dar bineînţeles că sunt şi alte considerente de luat în vedere”, a declarat experta germană într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Analista se întreabă, totuşi, unde vor duce aceste negocieri, în contextul în care, recent într-o postare pe o reţea de socializare, fostul reprezentant al UE la Chişinău, Kalman Mizsei a menţionat că „mărul s-ar putea să arate bine doar în exterior, nu şi în interior”. Însă dacă ar fi să creadă autorităţile de la Chişinău care declară că prin semnarea acestor acorduri de recunoaştere a anumitor acte şi oferirea unor facilităţi pentru locuitorii din stânga Nistrului, „întrebarea care se pune este mai degrabă de ce a cedat Tiraspolul, care înainte fusese foarte rigid şi nu dorea să facă niciun fel de pas, care eventual să îi arate slăbiciunea în anumite probleme în care se blocaseră ei”.

În opinia expertei, cei mai mulţi evită să comenteze acest subiect, motivând că nu ar cunoaşte detalii privind discuţiile şi actele semnate între cele două teritorii. Pe de altă parte mai există şi Federaţia Rusă care, deşi a salutat semnarea acelor acorduri între Chişinău şi Tiraspol, insistă pe anumite garanţii în vederea realizării tuturor înţelegerilor.

„Ruşii întotdeauna au dorit ca să obţină nişte garanţii occidentale. Mă gândesc şi la neutralitatea Austriei, unde tot aşa ei şi-au retras trupele, bineînţeles, consimţind şi la retragerea trupelor celorlalţi aliaţi din Austria tot pe baza unor garanţii mai mult sau mai puţin explicite, însă cred că acest lucru nu se va întâmpla. Însă este clar că Occidentul doreşte să faciliteze anumite înlesniri pentru oamenii de rând, dar este desigur şi de fiecare dată şi orgoliul ţării care conduce negocierile în numele OSCE-ului şi aici este un lucru interesant.

Eu, personal, ca nemţoaică, mă întreb de ce aceşti paşi nu au fost posibili sub preşedinţia Germaniei, când ambasadorul Meier-Klodt într-adevăr s-a dat peste cap să aducă părţile să ajungă la un numitor comun, iar acum aşa tam-nisam, ca să spunem aşa, brusc, se ajunge la această înţelegere pentru care preşedinţia germană s-a luptat atât de mult? Este un punct poate nesemnificativ, însă este interesant de privit”, a punctat Anneli Ute Gabanyi, în contextul în care cele patru acorduri au fost semnate chiar înainte de reuniunea în formatul „5+2”, găzduită de preşedinţia austriacă a OSCE, la Viena.

Mai mult decât atât, analista germană consideră că acordarea unui statut special Transnistriei în actualele circumstanţe, ar fi o catastrofă, ar însemna statutul unei bombe cu detonare întârziată, în cadrul unui stat devenit federalist, a cărui integritate statală nu mai poate fi garantată. „Ar fi sinucigaş, dacă Republica Moldova ar reintegra o Transnistrie cu baze militare şi căşti roşii de pacificatori ruseşti. Asta ar fi absolut sinucigaş”, a conchis Anneli Ute Gabanyi.