„Experienţa a demonstrat că Putin nu e de încredere" - Liderii nordici şi baltici se declară ferm în sprijinul Ucrainei

Liderii a opt ţări nordice şi baltice au declarat sâmbătă că rămân ferm în sprijinul Ucrainei şi al eforturilor preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Cele opt naţiuni nordice şi baltice au emis, pe 16 august, o declaraţie comună în sprijinul suveranităţii Ucrainei şi pentru o încheiere justă a războiului de amploare declanşat de Rusia, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit sursei citate, liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei şi Suediei au afirmat într-o declaraţie că realizarea păcii între Ucraina şi Rusia necesită o încetare a focului şi garanţii de securitate pentru Ucraina.

Declaraţia a urmat summitului dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin din Alaska, unde cei doi lideri nu au reuşit să ajungă la un acord de încetare a focului, dar ar fi discutat un plan de schimb al teritoriilor ucrainene neocupate în schimbul unui acord de pace.

„Rămânem ferm în sprijinul Ucrainei şi al eforturilor, inclusiv ale preşedintelui Trump, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a ajunge la o pace justă şi durabilă, următorul pas trebuie făcut împreună cu Ucraina. Numai Ucraina poate lua decizii cu privire la viitorul său”, se arată în declaraţia comună.

Nordic-Baltic Eight este un bloc regional format din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia şi Suedia. Multe dintre aceste ţări au graniţe comune cu Rusia şi se numără printre cei mai fervenţi susţinători europeni ai unor garanţii solide de securitate pentru Ucraina.

„Experienţa a demonstrat că Putin nu este de încredere. În ultimă instanţă, Rusia are responsabilitatea de a pune capăt încălcărilor flagrante ale dreptului internaţional. Agresiunea şi ambiţiile imperialiste ale Rusiei sunt cauzele profunde ale acestui război”, se arată în declaraţie.

Putin invocă în mod regulat aşa-numitele „cauze profunde” ale propriei invazii pentru a exercita presiuni în vederea obţinerii unor cereri maximaliste în Ucraina şi pentru a justifica retroactiv încălcarea dreptului internaţional. El a făcut din nou referire la cauzele profunde în cadrul întâlnirii cu Trump, afirmând că aceste probleme trebuie soluţionate pentru ca Rusia să accepte orice acord de pace.

În loc să-l trateze pe Putin ca pe un agresor, Trump s-a alăturat cu bucurie lui Putin în a da vina pentru război pe fostul preşedinte american Joe Biden. Rolul Rusiei ca invadator a fost minimizat, iar Trump a ieşit din întâlnire spunând că nu mai consideră necesare sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei.

Declaraţia nordic-baltică a etichetat fără echivoc Rusia ca agresor şi a cerut încetarea focului, „garanţii credibile de securitate”, eliberarea copiilor ucraineni răpiţi de Rusia şi angajamente din partea aliaţilor Ucrainei pentru a preveni viitoare atacuri ruseşti.

De asemenea, a insistat că Rusia nu are dreptul de a bloca aderarea Ucrainei la NATO sau la Uniunea Europeană.

„Rămânem ferm în sprijinul nostru neclintit pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, se arată în declaraţie.

Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit blocului pentru sprijinul acordat într-o postare pe Telegram, afirmând că Ucraina salută „declaraţia de principiu” a acestuia.

„Toate aceste puncte sunt importante pentru a ajunge la o pace cu adevărat durabilă şi fiabilă”, a scris el.