Exodul Medicilor. Iohannis: "Autorităţile responsabile asistă aproape resemnate la fenomen"

Exodul personalului medical dezvăluie vulnerabilităţile sistemului sanitar din ţara noastră, a atras atenţia, luni, în cadrul seminarului "Resursele umane în sănătate - dialog asupra politicilor de sănătate", preşedintele Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă remis de Administraţia Prezidenţială.

"Sunt deja câţiva ani buni de când auzim, din ce în ce mai des şi mai alarmant, că «ne pleacă medicii şi personalul medical». Mii de cadre medicale, doctori, asistenţi, proaspăt absolvenţi sau deja cu experienţă la patul bolnavilor îşi caută un viitor mai bun în străinătate. O confirmă cifrele şi o ştie toată lumea - autorităţile, pacienţii, o societate întreagă. Iar în recunoaşterea acestei realităţi se amestecă, la fel de des, îngrijorarea şi neputinţa.

Autorităţile responsabile, şi îmi pare rău că trebuie s-o spun, asistă aproape resemnate la acest fenomen. De la an la an se promit măriri de salarii, care să ţină medicii acasă. Şi tot de la an la an se cheltuiesc din ce în ce mai mulţi bani, dar în mod ineficient. Ne învârtim într-un cerc vicios în care se îmbină nefericit lipsa fondurilor, a perspectivelor şi, aş adăuga, a curajului de a asuma responsabilităţi", a declarat preşedintele.

Plecarea personalului medical dezvăluie, în opinia lui Iohannis, vulnerabilităţile sistemului sanitar, care nu ţin doar de modul în care sunt cheltuiţi banii publici, şi aşa puţini, ci şi de schimbările frecvente de legislaţie, de organizare şi management sau de soluţii parţiale şi conjuncturale la probleme cronice. Sistemul sanitar ne arată, de fapt, o realitate cu multiple faţete şi cu adevăruri diferite.

Ca preşedinte al României, Iohannis s-a declarat preocupat de modul în care arată sistemul sanitar în ansamblul său şi de pilonii pe care se fundamentează. Dacă aceştia nu sunt suficient de puternici, orice soluţie sau măsură, oricât de bine intenţionată, îşi va arăta inevitabil limitele.

"În primul rând, cred că avem nevoie de un sistem sanitar fără corupţie - mare sau mică, la orice nivel şi de orice fel. Pur si simplu fără corupţie. Un sistem cu reguli clare, care nici nu justifică, dar nici nu încurajează corupţia. În al doilea rând, avem nevoie de un sistem care răsplăteşte valoarea, inclusiv sau mai ales material şi stimulează performanţa, fie că vorbim de medicii de renume care au salvat sute şi sute de vieţi, fie de tinerii studenţi sau rezidenţi care se dedică acestei meserii nobile.

Acestea sunt două faţete ale aceleiaşi probleme. Dacă vrem un sistem sanitar bun, avem nevoie de personal medical bine pregătit şi bine plătit, de la care pacienţii au dreptul, la rândul lor, să ceară corectitudine, integritate şi servicii de calitate. În fine, cele de mai sus vor putea conduce la reclădirea încrederii şi respectului: de la pacienţi la medici, de la medici la pacienţi, de la autorităţi în raport şi cu unii şi cu alţii", a subliniat Iohannis.

Preşedintele a evidenţiat că statul român investeşte în educaţia şi pregătirea studenţilor la medicină, dar apoi nu le oferă perspective atractive pentru a-şi continua cariera în ţară. "Tinerii, proaspăt ieşiţi din programele de rezidenţiat, sunt confruntaţi cu riscul şomajului, deşi România duce lipsă de personal medical în comparaţie cu nevoile, mai ales pe anumite specialităţi. Sunt paradoxurile unui sistem fracturat, care se autoalimentează în absenţa unei acţiuni coordonate şi coerente."

Din perspectiva preşedintelui sunt necesare politicile concrete care privesc resursa umană în sănătate, ieşirea din neputinţă şi depăşirea acestor paradoxuri. "Este nevoie, aşa cum am mai spus, de curaj pentru a transforma sistemul sanitar şi pentru a opri exodul personalului medical. (...)O societate prosperă şi puternică nu se poate construi fără un sistem sanitar performant", a continuat Iohannis.

"Se pot promite, de către unii şi alţii, salarii mai mari în sănătate de mâine, dar fără alte premise ele nu îi vor opri neapărat pe medici să plece. Fără infrastructură sanitară, fără management corect şi eficient al banilor publici, fără respect pentru cei cu experienţă şi fără oportunităţi pentru tinerii medici şi asistenţi, 20% sau 50% în plus nu vor rezolva problema. Poate o vor tempera pe moment, dar cu siguranţă nu o vor rezolva pe termen lung.

Cred că va trebui gândit un complex de factori şi măsuri, pe toate componentele de mai sus, într-o planificare riguroasă pe etape, dar pornind de la un obiectiv pe termen lung. Iar dacă în urma unui asemenea demers o parte dintre medicii plecaţi se vor întoarce în România, aducând cu ei cunoştinţe, experienţă, capital, ar fi un mare câştig pentru întreaga societate", a concluzionat preşdintele României.