Estonia îşi va consolida politicile pro-NATO. Partidul de guvernământ a câştigat alegerile

Premierul estonian de centru-dreapta a câştigat alegerile legislative de duminică şi va consolida politicile pro-NATO, după o campanie dominată de temeri privind interferenţa Rusiei.

Partidul Reformei, condus de Taavi Roivas, a câştigat 28% dintre voturile de duminică, în faţa celor 25% ale Partidului de Centru (un partid de opoziţie de centru-stânga), care dorea ca estonienii să adopte o nouă politică de îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova pentru a asigura securitatea micuţului stat baltic, susţine Moscow Times.

Alegerile legislative au reafirmat suportul pentru un guvern de coaliţie care a cerut Occidentului să se unească pentru a-l descuraja pe liderul rus Vladimir Putin. Aviaţia militară rusă a încălcat în mai multe rânduri spaţiul aerian al Estoniei începând cu luna martie 2014, de când Moscova a anexat peninsula Crimeea.

Un susţinător al pieţei libere şi al NATO, Roivas - care la numai 35 de ani este cel mai tânăr lider din UE - este cel mai bine poziţionat să formeze un nou guvern de coaliţie şi este foarte probabil să-şi continue politicile economice conservatoare.

Totuşi, aceste alegeri au evidenţiat diviziunile din Estonia, unde un sfert din populaţia ţării de 1,3 milioane locuitori este vorbitoare de limbă rusă şi aproximativ 70% dintre ei susţin Partidul de Centru, ce a semnat în 2004 un acord de cooperare cu Partidul Rusiei Unite al lui Putin.

Unii analişti politici au avertizat că Rusia ar putea ca, după Ucraina, să alimenteze instabilitatea în Estonia, fie prin minorităţile vorbitoare de limbă rusă, prin politica energetică sau prin intermediului războiului cibernetic.

Întrebat dacă va lucra cu Partidul de Centru la formarea unui nou guvern de coaliţie, Roivas a declarat: “Cu siguranţă, nu”. Totuşi, el va fi nevoit să îşi formeze coaliţia împreună cu Partidul Social Democrat deoarece ambele deţin doar o mică majoritate în Parlamentul estonian ce are 101 locuri. Formarea unei noi coaliţii ar putea dura câteva zile sau săptămâni.

Sub guvernele de coaliţie conduse de Partidul Reformei, Estonia a fost unul dintre puţinii membri NATO care şi-au menţinut cheltuielile de apărare la nivelul de 2% din PIB, aşa cum a cerut alianţa militară vestică.

Printre cauzele tensiunilor Estoniei cu Rusia, se află şi răpirea în 2014 a unui ofiţer estonian de securitate însărcinat cu combaterea contrabandei cu droguri, în care Estonia a acuzat serviciul de securitate rus de răpirea acestuia. Rusia susţine însă că ofiţerul, aflat acum în închisoare la Moscova, a fost reţinut pentru o presupusă desfăşurare de activităţi de spionaj, potrivit Moscow Times.

Politica economică a Estoniei a fost în mod constant conservatoare începând cu 1992, cu un impozit unic pe venit şi o politică fiscală care evită să emită obligaţiuni guvernamentale şi care urmăreşte un buget echilibrat.

Datoriile sectorului său public pentru 2014 au fost proiectate la doar 9,6% din PIB-ul său, faţă de 175% în cazul Greciei. Şomajul a fost de 7,4% în 2014, o scădere semnificativă de la 16,7% în 2010 când Estonia s-a aflat în recesiune.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.