Marea Britanie: Putin se va “hârjoni” cu zona Baltică în continuare

Există un pericol real şi imediat ca liderul rus Vladimir Putin să lanseze o campanie de atacuri sub acoperire în scopul destabilizării ţărilor Baltice de pe flancul estic al NATO, a avertizat secretarul britanic al apărării Michael Fallon.

Fallon a declarat că Putin ar putea încerca să testeze răspunsul NATO prin utilizarea aceloraşi tactici folosite în Crimeea şi estul Ucrainei, conform The Telegraph.

O campanie murdară – ce include infiltrare, propagandă, forţe sub acoperire şi atacuri cibernetice – aşa cum s-a făcut în primele stadii ale conflictului ucrainean, ar putea fi folosită pentru a inflama tensiunile etnice în Estonia, Lituania sau Letonia, a declarat el.

NATO trebuie să fie pregătit să respingă agresiunea rusă, indiferent de forma pe care o va îmbrăca aceasta, a mai afirmat Fallon.

Secretarul britanic al apărării a făcut aceste afirmaţii în contextul în care soldaţii ucraineni s-au retras marţi din oraşul asediat Debalţevo, după ce acesta a fost atacat de rebeli separatişti pro-ruşi.

Retragerea a fost o înfrângere serioasă pentru trupele ucrainene care au fost încercuite de forţele rebele timp de câteva zile în punctul strategic Debalţevo.

Uniunea Europeană a declarat că ofensiva rebelă este o încălcare clară a planului de pace de la Minsk asupra căruia s-a căzut de acord săptămâna trecută.

De asemenea, Fallon a declarat că ultimele negocieri pentru obţinerea păcii în Ucraina par să aibă soarta eforturilor anterioare care s-au soldat cu eşec în detensionarea situaţiei, susţine The Telegraph.

Premierul britanic David Cameron a declarat că, dacă Rusia nu încetează să destabilizeze Ucraina, atunci Europa va trebui să spună clar şi răspicat Moscovei că va suporta sancţiunile economice mulţi ani de acum înainte.

“Rebelii susţinuţi de ruşi din estul Ucrainei folosesc lansatoare de rachete ruseşti, tancuri şi piese de artilerie ruseşti şi nu poţi cumpăra aceste tipuri de echipamente pe ebay. Prin urmare trebuie să provină din altă parte, şi provin din Rusia. Ştim acest lucru”, a declarat Cameron.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 5.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.