Elveţia, un El Dorado pentru lucrătorii spanioli

Elveţia a devenit în ultimii ani o destinaţie privilegiată pentru lucrătorii spanioli, care sunt atraşi de salariile mari, de nivelul de viaţă ridicat şi de stabilitatea economică din această ţară. Introducerea unor cote de imigraţie va schimba progresiv această situaţie, notează miercuri ziarul ABC.

Întrebat de ABC asupra consecinţelor pe care le va avea rezultatul referendumului împotriva imigraţiei masive în cazul venirii lucrătorilor spanioli, purtătorul de cuvânt al Consiliului Federal elveţian, Andre Simonazzi, a explicat că 'guvernul va face propuneri pe această temă în următoarele două luni'.

Simonazzi a precizat că, 'deşi Consiliul Federal are obligaţia de a pune în practică rezultatul votului de duminică, iniţiativa împotriva imigraţiei masive nu este direct aplicabilă, având în vedere că guvernul şi parlamentul au răgaz timp de trei ani pentru a lua măsurile legale necesare executării sale'.

De la intrarea în vigoare a Acordului de la Schengen, în 2002, cetăţenii spanioli şi membrii familiilor lor au dreptul de a intra în Elveţia doar cu prezentarea paşaportului sau a unui document de identitate valabil, fără a avea nevoie de viză, şi pot exercita o activitate retribuită în Confederaţie.

Afluenţa spaniolilor în Elveţia a crescut considerabil începând cu criza economică din 2008. Potrivit datelor Oficiului Federal pentru Migraţie elveţian, la sfârşitul anului 2011 erau 1.772.279 de lucrători străini înregistraţi de autorităţi, dintre care 66.011 spanioli - cu 2.000 mai mult decât în anul 2010.

'Criza economică şi socio-politică din Spania mă consumau ca un cancer', a declarat Carmen, o spanioloaică din Galicia în vârstă de 40 de ani, care a plecat din ţară spre 'El Dorado' elveţian şi care lucrează acum la un salon de coafură din Geneva. Totuşi, aceste poveşti nu au întotdeauna un sfârşit fericit, iar visele se pot transforma uneori în coşmaruri.

Mulţi spanioli ajung în Elveţia ca turişti, fără să-şi declare venirea la birourile de control al populaţiei şi în primele luni dorm la prieteni, în centre de primire sau chiar în maşini în speranţa găsirii unui loc de muncă şi pentru a putea rămâne în ţară. Cel mai adesea, ei nu găsesc de lucru şi sunt nevoiţi să se întoarcă în Spania.

Dintre cei 1,8 milioane de imigranţi care locuiesc şi muncesc în Elveţia - reprezentând 25% din populaţie - un milion de persoane provin din Uniunea Europeană (UE). De-acum încolo, dacă limitează libera circulaţie a persoanelor, Elveţia ar putea fi nevoită să renegocieze toate acordurile bilaterale, care sunt legate indisolubil între ele.

Acordul de liberă circulaţie cu UE face parte dintr-un set de şapte tratate, esenţiale pentru întreaga economie elveţiană. Dacă unul dintre acestea este anulat, celelalte se anulează în mod automat. Este ceea ce UE numeşte 'clauza-ghilotină' şi ar putea avea consecinţe periculoase pentru economia elveţiană.

Creşterea şomajului în Elveţia şi lipsa de securitate au fost principalele argumente invocate de partidul de extremă dreapta, Uniunea Democrată de Centru (UDC), pentru a promova politica sa împotriva imigraţiei. Iniţiativa, care în principiu era menită să sancţioneze politica guvernamentală având în vedere că nu beneficia de suficient sprijin, va avea consecinţe importante asupra politicii externe a ţării, conchide ABC.