Elena Udrea şi Ioana Băsescu, protagonistele unui nou dosar penal. Fostul preşedinte este furios

Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, şi fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana, au fost puse sub control judiciar pentru 60 de zile într-un dosar penal privind o serie de plăţi nelegale în campania prezidenţială din 2009, a anunţat joi, în cadrul unui comunicat de presă, agenţia anticorupţie.

În timp ce Elena Udrea - care a fost implicată direct în campania lui Traian Băsescu din 2009 - este suspectată de comiterea unui număr de 5 infracţiuni de spălare de bani, fiica cea mare a fostului şef de stat, de profesie notar, este suspectată de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul a urmărit obţinerea unui folos pentru sine sau pentru altul şi instigare la spălare de bani (2 fapte).

În acelaşi dosar, Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, sunt urmăriţi penal pentru luare de mită, omul de afaceri Mario Giovanni Francesco pentru evaziune fiscală şi spălare de bani (2 fapte), iar Silviu Ioan Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a urmărit obţinerea unui folos pentru sine sau pentru altul.

Toţi inculpaţii din dosar au fost puşi sub control judiciar şi trebuie să respecte o serie de obligaţii, între care să nu depăşească limita teritorială a României şi să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar.

Procurorii DNA le-au atras atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

DNA îşi prezintă cazul

"În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârşirea unor infracţiuni şi care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

1. În acest context, în perioada octombrie – noiembrie 2009, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate contracte în valoarede peste 20 de milioane de euro cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a fost contactat de inculpatul Nastasia Gheorghe, în calitate de secretar general al instituţiei respective. Acesta i-a comunicat omului de afaceri că urmează să se aloce fonduri pentru demararea lucrărilor contractate şi i-a cerut suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanţarea şi plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i şi numele societăţii către care urma sa se facă plata.

În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, la insistenţele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale.În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.

2. În aceeaşi manieră a procedat şi inculpatul Tarhon Victor, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Tulcea care în acelaşi scop, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), suma de 700.000 lei. Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Judeţean Tulcea un contract finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu o valoare de 50 milioane lei.

Astfel, în perioada 26 octombrie – 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanţă şi servicii de publicitate suma totală de 691.029,63 lei. Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfăşurate în favoarea aceluiaşi candidat.

3. În luna decembrie 2009, inculpata Băsescu Ioana, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, i-a cerut inculpatului Wagner Silviu Ioan, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale, care se desfăşurase în toamna aceluiaşi an.

În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, preţul menţionat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a şi intermediat încheierea tranzacţiei.

În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenţa de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziţia inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit nici un document justificativ pentru suma achitată în avans. Şi de această dată, serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan, neavând nevoie reală de publicitate (avea un obiect de activitate cu consumatori captivi şi nu mai achiziţionase niciodată publicitate de asemenea valoare).

Mai mult, firma "prestatoare" nu desfăşurase anterior acestui moment activităţi comerciale semnificative şi nu avea experienţă relevantă în domeniul publicităţii. La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu.

Între cele două societăţi nu au existat în realitate nici un fel de operaţiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracţionale a banilor proveniţi din prejudicierea societăţii de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan. În cursul lunii februarie 2010, suma de bani obţinută în maniera de mai sus a fost folosită în interes personal de inculpaţii Băsescu Ioana şi Francesco Giovanni – Mario pentru achitarea contravalorii unei excursii în Cuba şi a cheltuielilor efectuate pe parcursul deplasării.

4. La data de 1 iulie 2009, inculpatul Francesco Giovanni – Mario, acţionând în calitate de administrator şi unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a doua posturi de televiziune cu tematică muzicală şi punerea la dispoziţie de echipamente şi aparatură audio-video.

Conform contractului, în schimbul acestor servicii, societatea administrată de inculpatul Francesco Giovanni – Mario a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. Veniturile şi taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declaraţiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei şi impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei).

La instigarea inculpatei Băsescu Ioana, suma astfel obţinută a fost folosită de inculpatul Francesco Giovanni – Mario pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfăşurată în cursul anului 2009 pentru alegerea preşedintelui României. Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienţei infracţionale a banilor.

În contextul prezentat mai sus, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.

Remiterea foloaselor infracţionale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăţi care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă."