Elena Băsescu cere UE să se implice mai mult în soluţionarea conflictului transnistrean

Europarlamentarul Elena Băsescu a adus în atenţia PE incidentul de la Vadul lui Vodă, din 1 ianuarie, şi a cerut UE să se implice mai mult în soluţionarea conflictului transnistrean, ceea ce ar impune, în opinia sa, transformarea misiunii de menţinere a păcii într-una civilă, cu mandat internaţional.

Elena Băsescu a prezentat pe scurt incidentul din 1 ianuarie de la punctul de trecere Vadul lui Vodă, menţionând că "a trecut neobservat la Bruxelles". Ea a relatat că cetăţeanul moldovean Vadim Pisari, de numai 18 ani, a fost ucis la punctul de control de un militar rus din forţele de menţinere a păcii. "Acest incident a bulversat întreaga societate şi a trezit un sentiment de nesiguranţă în rândul ei", le-a spus Elena Băsescu europarlamentarilor.

"Tragedia ne reaminteşte că la porţile Uniunii Europene există un conflict îngheţat. Nesoluţionarea sa întârzie apropierea Republicii Moldova de UE", a afirmat eurodeputatul PDL.

Ea a mai spus că în Transnistria, populaţia vorbitoare de limba română este discriminată şi i se încalcă flagrant drepturile omului.

"Soluţionarea conflictului transnistrean impune transformarea misiunii de menţinere a păcii în una civilă, cu mandat internaţional. Cer ca UE sa se implice mai ferm în clarificarea situaţiei", şi-a încheiat intervenţia Elena Băsescu.

Incidentul de la Vadul lui Vodă, când tânărul Vadim Pisari nu a oprit, la somaţia militarului rus, autovehiculul în care se afla, fiind împuşcat mortal, a suscitat o vie emoţie la Chişinău şi a relansat discuţiile despre transformarea forţelor de menţinere a păcii - la care în prezent iau parte soldaţi ruşi, moldoveni şi din Transnistria - într-o misiune civilă sub egida ONU sau OSCE. Apelurile au venit din partea autorităţilor de la Chişinău, fiind susţinute de România, UE, SUA, în timp ce Ucraina - mediator în conflictul transnistrean - şi-a declarat disponibilitatea de a discuta despre aceasta. Tiraspolul, în schimb, dar şi Moscova au respins categoric această perspectivă.

"În Moldova şi în afara ei există forţe care tensionează spiritele pentru propriile lor beneficii politice, fără să se gândească la consecinţe, şi care provoacă escaladarea tensiunilor în zona de securitate. Considerăm acest lucru inacceptabil. Este ilegitim ca în baza unui incident tragic să fie trase concluzii generale privind ineficienţa operaţiunii de menţinere a păcii şi necesitatea dezmembrării acesteia", spunea Ministerul rus de Externe într-un comentariu publicat la 11 ianuarie pe site-ul instituţiei. "Poziţia noastră fermă este că mandatul operaţiunii de pacificare rămâne necesar şi are drept unic scop o reglementare pe cale exclusiv paşnică, politică, în interesul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului", mai anunţa diplomaţia de la Moscova.

Negocierile oficiale în format 5 plus 2 pentru reglementarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, după aproape şase ani de întrerupere, la Vilnius. Discuţiile au avut deocamdată un caracter exploratoriu, urmând să aibă loc o nouă rundă în februarie.

Negocierile oficiale, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE ca mediatori, Republica Moldova şi Transnistria, ca părţi aflate în conflict, şi SUA şi UE ca observatori, fuseseră suspendate în 2006.