Egiptul caută o 'reţetă regională' pentru Siria
alte articole
În linii mari, abordarea lui Morsi prezintă criza siriană ca pe o parte din confruntarea dintre Iranul şiit şi marile puteri sunite în frunte cu Arabia Saudită. Pentru Teheran, aminteşte cotidianul rus, Siria este o platformă inedită în Orientul Mijlociu (OM), precum şi o bază din spatele frontului pentru mişcarea Hezbollah care acţionează în Liban. La rândul său, Riadul şi Ankara sunt nemulţumite de amplificarea influenţei şiite şi sprijină în mod activ opoziţia siriană. Analiştii susţin că Iranul şi Arabia Saudită nu se hotărăsc să intre în conflict deschis şi se folosesc de terţi pentru a-şi clarifica relaţiile.
'Iranul poate fi parte a soluţiei, nu parte a problemei', se spune în comunicatul semnat de Morsi. 'Dacă vreţi să rezolvaţi problema, trebuie reunite toate părţile care au o influenţă reală (în regiune)'. Din punctul de vedere al Egiptului, tocmai un grup de contact format din Arabia Saudită, Turcia, Egipt şi Iran ar putea propune o decizie regională.
De altfel, această iniţiativă s-ar putea dovedi 'moartă din faşă' din cauza dorinţei liderului egiptean de a anticipa practic deznodământul dialogului. 'Preşedintele Bashar al-Assad trebuie să plece. Abia după aceasta se va putea vorbi despre reforme şi negocieri', este de părere Morsi. Este puţin probabil ca o asemenea abordare să-i convină Damascului şi aliaţilor săi, subliniază Nezavisimaia Gazeta.
De asemenea, nu există garanţii nici că Arabia Saudită va dori să ajungă la o înţelegere cu Iranul. Riadul pare să fie convins de victorie şi nu este dispus să ţină cont de interesele Teheranului. Astfel că negocierile ar urma, de fapt, să se reducă la discutarea condiţiilor de capitulare (a lui Assad).
În opinia directorului Institutului de Orientalistică din cadrul Academiei de Ştiinţe din Rusia, Vitali Naumkin, în prezent este greu să se vorbească despre realizarea vreunui plan de reglementare paşnică. 'Toate planurile seamănă unul cu altul, iar perspectivele realizării lor depind mai degrabă de politicienii care le propun. În acest caz, important este în ce măsură va reuşi Morsi să ajungă la o înţelegere cu Iranul', explică expertul.
Potrivit lui Naumkin, iniţiativa lui Morsi este greu realizabilă. 'Ea presupune plecarea lui Assad, însă preşedintele sirian nu intenţionează să-şi dea demisia. Nu este clar, de asemenea, ce poziţie va ocupa Iranul, care aşteaptă de la Egipt paşi în vederea normalizării relaţiilor, însă aceştia lipsesc deocamdată'. Expertul aminteşte că Iranul a formulat o iniţiativă proprie pentru Siria şi la fel a procedat Turcia, iar acum se pune problema în ce măsură cele trei planuri se vor suprapune.
Caracterizând situaţia în general, directorul Institutului de Orientalistică a subliniat că o reglementare grabnică nu poate exista. 'Astăzi se pune problema dacă autorii iniţiativelor vor reuşi să se pună de acord asupra încetării focului. După aceasta ar putea urma un proces de negocieri, pe marginea căruia tot trebuie să se ajungă la un acord. Sunt necesare 'negocieri despre negocieri'', a subliniat Naumkin.
În opinia sa, pentru încetarea focului este nevoie de voinţă politică şi de presiuni asupra ambelor părţi, pentru că atâta vreme cât există forţe interesate, de exemplu, ca Armata Siriană Liberă (opoziţia) să continue acţiunile militare, violenţele nu vor putea fi oprite.