Educaţia rutieră ignorată în şcoli. Accidentele auto, principala cauză de deces pentru tinerii de 16-24 de ani

Cu toate că legislaţia prevede ca în programa şcolară să fie inclusă o oră de legislaţie rutieră, pentru prevenirea accidentelor, acest lucru nu se respectă în şcolile din România. Mulţi tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani îşi pierd viaţa în accidente rutiere, scrie b365.ro.

Conform alineatului 2 al articolului 129 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, "în unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, obligatoriu, se desfăşoară cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar". Totuşi, în realitate, această măsură de prevenire a accidentelor rutiere este ignorată în sistemul de învăţământ din România.

"Ora de educaţie rutieră nu se respectă în şcoli pentru ca poliţiştii sunt puţini, banii sunt puţini. Se fac ore de educaţie rutieră doar la începutul anului şcolar", a afirmat, Ştefan Răcăşan, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC) din România, cu ocazia celui de-al VI-lea Forum al siguranţei rutiere.

AVAC a solicitat ca cel puţin 50% din fondurile primăriei încasate din amenzi să servească educaţiei rutiere

Preşedintele AVAC, Ştefan Răşcan, a precizat că asociaţia a cerut primăriilor ca cel puţin 50% din sumele pe care le încasează Brigada Rutieră din amenzi să fie utilizate pentru introducerea orele de prevenire a accidentelor rutiere în şcoli.

"Noi am solicitat ca măcar 50%, dacă nu 100%, din sumele încasate de primării din amenzile date de Brigada Rutieră să fie folosite pentru educaţia rutieră, mai ales că primăriile coordonează, măcar pe linie administrativ-financiară, unităţile de învăţământ. Vrem ca aceste sume să fie folosite pentru că majoritatea accidentelor rutiere au loc din cauza lipsei de educaţie", a explicat Ştefan Răcăşan.

Răşcan a adăugat că, dacă tinerii şi copiii sunt motivaţi, pot învaţa mai uşor şi pot respecta regulile de circulaţie rutieră.

"De exemplu, în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, se pot face campanii prin intermediul unor concursuri cu premii substanţiale, în aşa fel încât fiecare să fie motivat să obţină premiul dorit. Pentru liceeni, administraţiile publice locale, în special primăriile, ar trebui să facă poligoane de karting, iar accesul la karting să se facă doar pe baza unui test. Astfel, liceenii ar trebui să cunoască foarte bine legislaţia rutieră şi numai pe baza unor testări să aibă acces la poligon. Pista de karting ar trebui să cuprindă toate regulile de circulaţie, astfel încât, după terminarea liceului, cei care trec cu brio de testarea cunoştinţelor teoretice şi demonstrează că au abilităţile practice în poligon să primească atestate şi să meargă direct la examinator pentru obţinerea permisului de conducere", a declarat Ştefan Răcăşan.

În condiţiile atât în România, cât şi la nivel mondial, aceasta este principala cauză a mortalităţii în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani ţinerea orelor de educaţie rutieră în şcolile autohtone poate fi foarte folositoare pentru prevenirea accidentelor auto.

"Dintre toate nenorocirile cunoscute, accidentele rutiere reprezintă principala cauză a mortalităţii în rândul tinerilor cu vârsta de 16 - 24 de ani. Automobilul a ajuns un glonţ modern. Mor mai mulţi oameni din cauza accidentelor rutiere decât în război", a completat Marian Nedelescu, unul dintre fondatorii AVAC.

La nivel mondial, mor anual, în accidente rutiere peste 1,2 milioane de oameni

Dacă la nivel mondial, anual, peste 1,2 milioane de oameni mor, iar alte 50 milioane de persoane sunt rănite în accidentele rutiere, în România, într-un singur an, 3.000 de oameni îşi pierd viaţa, iar alte 10.000 de persoane rămân cu handicap în urma accidentelor rutiere, conform lui Nedelescu.

Statul român cheltuie, anual, 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru victimele accidentelor rutiere, în vreme ce bugetul Ministerului Apărării Naţionale este de doar 1,4% din PIB, punctează oficialii AVAC.

Deşi statisticile par să indice o rată a mortalităţii destul de mare în accidente rutiere, numărul acestora a scăzut în România cu 9% în 2009 faţă de 2008, iar 2010 şi 2011. Anual numărul accidentelor auto s-a redus cu 15% comparativ cu anul precedent.

Potrivit Strategiei Naţionale pentru Siguranţa Rutieră Până în 2020, România, ca şi celelalte state membre UE, trebuie să reducă cu 50% numărul accidentelor rutiere, faţă de perioada 2001 - 2010, conform angajamentului pe care autorităţile şi l-au luat încă din 2007.

Conform Brigăzii Rutiere, în 2011, în Bucureşti, cele mai multe accidente rutiere au avut loc din cauza pietonilor care au traversat neregulamentar. Anul trecut, neacordarea priorităţii pietonilor aflaţi în traversarea drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate a fost cea de-a doua cauză de producere a accidentelor rutiere grave în Capitală.