S&P a reconfirmat ratingul suveran al României dar avertizează că e suntem un pas de "junk" după criza politică
Agenţia de rating S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, în urma organizării unui comitet ad-hoc privind situaţia ţãrii noastre, menţinând încadrarea în categoria recomandată investiţiilor.
Agenţia internaţională de rating remarcă eficienţa măsurilor fiscale adoptate de Ministerul Finanţelor, dar avertizează asupra riscurilor politice şi externe.
Comunicatul Ministerului Finanţelor
S&P confirmă progresele fiscale în 2026, inclusiv reducerea deficitului bugetar în primul trimestru şi efectele măsurilor de consolidare adoptate anterior.
Fondurile europene sunt văzute drept un element-cheie de stabilitate, cu intrări estimate de până la aproximativ 15 miliarde euro în 2026, care pot susţine investiţiile şi finanţarea economiei.
Agenţia menţionează că factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027.
Agenţia internaţională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria pe termen lung, cât şi pentru cea pe termen scurt. Acţiunea de rating a fost una neplanificată, fiind în afara calendarului anunţat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliţie în urma votului de neîncredere din Parlamentul României.
Următoarea publicare programată de către agenţie privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.
Evaluarea S&P reflectă atât provocările economice şi politice actuale, cât şi faptul că România a început să livreze rezultate in procesul de consolidare fiscală în primul trimestru din 2026, precum reducerea graduală a deficitului şi a dezechilibrelor macroeconomice.
Perspectiva negativă reflectă opinia agenţiei privind menţinerea riscurilor ridicate în următoarele 6-12 luni privind implementarea consolidării finanţelor publice ale României şi reducerea deficitelor sale externe.
Agenţia apreciază masurile de consolidare fiscală care au condus la reducerea deficitului bugetar la aprox. 1% din PIB în primul trimestru al anului curent, un nivel aproape la jumătatea celui înregistrat anul trecut, consolidarea fiind susţinutã atât de veniturile încasate suplimentar ca urmare a creşterii taxelor şi impozitelor cât şi un control mai strict al cheltuielilor. Estimarea agenţiei pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deşi un aspect îmbucurător, atrage atenţia asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor faţă de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat că poate implementa politici curajoase şi eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluţiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenţie atât de agenţiile de rating, cât şi de investitori, menţinerea unui rating recomandat investiţiilor fiind o certificare a faptului că România este pe o traiectorie pozitivă, fiind de altfel subliniată execuţia bugetară aferentă primului trimestru. Totuşi, trebuie să fim foarte atenţi, poziţia rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menţinerea traiectoriei de ajustare precum şi absorbţia fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE şi fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investiţional”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunătăţire a performanţei fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în 2025 şi al creşterii veniturilor bugetare. S&P notează că deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanţelor publice.
Un rol important în evaluarea agenţiei îl au şi fondurile europene, considerate esenţiale pentru menţinerea stabilităţii economice şi susţinerea investiţiilor. România este estimată să beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã), fonduri care pot acoperi o parte importantă din necesarul de finanţare externă al economiei.
S&P estimează că economia României ar putea traversa o perioadă temporară de stagnare în 2026, influenţatã inclusiv de evoluţiile din pieţele energetice internaţionale. Pentru anul 2027, este anticipată o relansare a economiei, fiind previzionată o creştere economică de 2,5%, pe fondul implementării reformelor şi al accelerării investiţiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi la reducerea dezechilibrelor externe.
În acelaşi timp, raportul evidenţiază şi principalele vulnerabilităţi: deficitul bugetar încă ridicat, nevoile mari de finanţare externă şi riscurile generate de instabilitatea politică, într-un context regional complicat. S&P avertizează că întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.
S&P notează că situaţia politică recentă, caracterizată de dizolvarea coaliţiei guvernamentale, poate crea provocări pe termen scurt. Agenţia apreciază că există premise pentru menţinerea stabilităţii instituţionale, notând că există un consens politic larg privind necesitatea continuării reformelor şi consolidării fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În acelaşi timp, autorităţile române sunt responsabilizate să continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene şi pentru întărirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public şi administraţia publică.
Agenţia menţionează că factorii care ar putea conduce la un downgrade sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creştere ale economiei şi implicit ar amplifica riscurile balanţei de plãţi.
Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizată şi în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluţie nefastă şi de durată manifestată pe piaţa energiei ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, cu implicaţii directe privind aşteptările inflaţioniste.
Potrivit agenţiei, o eventuală îmbunătăţire a perspectivelor ar putea avea loc în condiţiile reducerii semnificative a deficitelor şi relansării creşterii economice.
