Economist: În prezent, facem legea salarizării fără să reformăm sectorul public. O administraţie coruptă, cu mulţi leneşi şi nepoţi

Profesorul de economie Bogdan Glăvan a criticat modul în care politicienii gestionează problema noii legi a salarizării unitare, care a stârnit un scandal monstru în spaţiul public.
Ce spune economistul în postarea intitulată "Legea Salarizării: Alegeţi-vă eroii":
Probabil ne aflăm într-o situaţie unică în lumea politică: NICI UN PARTID NU-ŞI ASUMĂ VREO LEGE A SALARIZĂRII.
În particular, avem probabil un guvern (chiar şi demis) unic în lume, care nu-şi asumă propria guvernare. Dl Bolojan a declarat ieri că PNL va vota legea salarizării întocmită de ministrul Pîslaru DACĂ...
Dacă ce? Dacă o votează şi alţii. Deci, dacă o votează mai mulţi, o votăm şi noi; dacă suntem lăsaţi singuri, atunci nu ne asumăm. Excepţional.
Ca să nu fiu acuzat de părtinire de către bolşevici (ghidaţi de principiul "cine nu e cu noi e împotriva noastră") şi de diverşi analfabeţi funcţional, subliniez ceea ce deja am scris mai sus: evident, nici PSD nu are vreo idee, în afară de suflat în vuvuzele.
Dacă venim cu grafice în care arătăm că anvelopa salariilor din sectorul public nu se încadrează în cutare procent din PIB, lăsăm deschisă întrebarea "Dar de ce nu creşte PIB?"
Logic că nu creşte PIB dacă sugrumăm economia, dacă libertatea economică este în regres an de an, dacă nu colectăm TVA şi toate birurile majorate cad pe spinarea aceloraşi oameni care muncesc. Fireşte că băltim. Clar că nici anul viitor nu vom avea bani şi nici peste 5 ani, dacă o ducem tot aşa. Dar asta nu este soarta României ("România nu-şi permite"), ci moştenirea guvernărilor României.
De asemenea, dacă nu reformezi sectorul public, atunci evident că factura salariilor va fi mereu exagerată. O paralelă: în anii 1990 guvernele au liberalizat preţurile fără să privatizeze. Efectul? Preţurile au sărit în sus, reflectând cererea, iar populaţia a sucombat sub hiperinflaţie, în timp ce producţia se ducea în jos, fiindcă nu existau proprietari de fabrici cărora să le pese.
În prezent, facem legea salarizării fără să reformăm sectorul public. Efectul? Anvelopă mare, deficit mare, datorie în creştere sau, din contră, austeritate, pauperizare generală şi servicii publice proaste - de ce ar munci cineva într-o administraţie coruptă, cu mulţi leneşi şi nepoţi, pe salarii mici?