"E un fel de tsunami financiar" - Un cunoscut analist vorbeşte despre "o rupere de nori în economia mondială"

Analistul economic Adrian Negrescu a avertizat, la Prima TV, că majorarea bruscă a preţurilor la petrol şi gaze riscă să provoace un "tsunami economic" la nivel global, cu efecte rapide asupra inflaţiei şi asupra costului vieţii. El a explicat că scumpirea energiei se va transmite în lanţ către preţurile bunurilor şi serviciilor, iar România este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenţei de transportul rutier şi de importurile de energie.

În opinia expertului, autorităţile ar trebui să analizeze urgent situaţia şi să ia măsuri precum reducerea accizelor sau identificarea unor surse alternative de aprovizionare cu petrol şi gaze, pentru a limita impactul economic al crizei.

Redăm mai jos intervenţia analistului

Jurnalistă: Cum vezi tu ziua de astăzi, cum a început cu preţul petrolului? E un început de săptămână nu neapărat confortabil şi nu neapărat predictibil, cum vă place vouă, economiştilor. Cum vezi acest început de săptămână?

Adrian Negrescu: E un fel de tsunami financiar, din punctul meu de vedere. Tsunami economic, pentru că asistăm la o rupere de nori în economia mondială generată de această creştere spectaculoasă a preţului petrolului.

N-am mai văzut aşa ceva din 1983 în piaţa petrolului, iar în cea a gazelor, chiar acum mă uitam pe pieţe, astăzi avem o creştere de 15% pentru preţul gazelor la Amsterdam. Am ajuns la 61 de dolari, ceea ce este fără precedent. 83% este creşterea din ultimele două săptămâni a preţului gazelor. Dumnezeule, unde am ajuns?! Cu aceste resurse, gaze şi petrol, care riscă să ducă economia mondială spre acest tsunami economic.

Şi vorbea Donald Trump puţin mai devreme, l-am auzit într-o declaraţie, cum că va fi un efect de scurtă durată aceste fluctuaţii din piaţa petrolului. Dar ştiţi care e problema? E ca la tsunami.

Tsunami vine, durează puţin, dar distruge totul în cale. Cam asta este realitatea şi din piaţa petrolului şi a gazelor, care riscă să arunce economia mondială într-o criză semnificativă. Nu mai vorbim de estimări, vorbim de realităţi.

În momentul în care preţul petrolului a crescut la 115 dolari pe baril, gândiţi-vă că acum o săptămână, chiar 10 zile, era 70 de dolari. Îţi dai seama ce efecte semnificative va avea în tot ceea ce consumăm noi, de la produse alimentare, nealimentare, la servicii, la tot ceea ce ţine de viaţa noastră de zi cu zi.

Jurnalistă: Cât de mult putem să ne pregătim pentru ce va urma? Sunt materiale care spun că aşteptăm să crească inflaţia cu 0,5% în următoarea perioadă. Nu putem să ştim acum exact în câte zile, dar faptul că este deja ca o iminentă de care vorbeşti şi tu şi toţi ceilalţi economişti.

Cum putem să ne pregătim pentru asta? Şi aşa suntem o economie foarte slăbită. În oră anterioară tocmai ce am discutat despre salarii şi faptul că foarte mulţi români au sub 2.700 de lei pe lună. Cum putem să ne mai pregătim pentru încă o criză, de parcă nu erau destule?

Adrian Negrescu: În primul rând, preşedintele nostru, domnul Dan, ar trebui să convoace un CSAT pe zona asta economică, să analizeze ce se întâmplă în piaţa petrolului şi a gazelor şi, dincolo de estimările domnului Ivan, care până nu de mult era optimistul de serviciu în această situaţie, să analizăm realist ceea ce se întâmplă şi care sunt efectele în pieţe.

Da, cred că se va ajunge la tăieri de accize, de taxe asociate preţului petrolului şi mai ales al gazelor. Mai trebuie un lucru să-l facem şi cred că trebuie discutat la nivelul cel mai ridicat al statului român: găsirea unor surse alternative de petrol şi gaze, pentru că deja în piaţa există probleme logistice legate de transferul de petrol şi gaze la nivel internaţional.

Noi spuneam, săptămâna trecută, într-o analiză, că e nevoie să activăm acel culoar vertical, acea iniţiativă de a aduce gaz natural lichefiat prin porturile din Grecia, gaz petrolier LNG se numeşte acesta, din Statele Unite sau din alte destinaţii, în aşa fel încât să avem o sursă alternativă, măcar pe piaţa gazelor. Este absolut necesar să activăm această sursă.

Asta dincolo de piaţă petrolului, că acolo noi ne lăudăm că aducem petrol din Kazahstan şi din Azerbaidjan, dar s-ar putea ca şi acele rute să se închidă în perioada următoare, pentru că presiunea cererii din partea Chinei şi a Indiei va fi din ce în ce mai mare.

Şi vă garantez că aceste ţări, Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaidjan şi Armenia vor începe să vândă mai mult acolo unde sunt probleme mai mari, în special în China. Aşa că vom avea probabil şi noi nişte probleme.

Din această perspectivă trebuie văzut care sunt stocurile de petrol în România, cât putem să rezistăm realist, dincolo de declaraţiile pompieristice ale autorităţilor, şi să vedem exact cum ne protejăm din perspectiva preţului, pentru ca un preţ de 9,5 lei pe litru sau chiar 10 lei, cum se estimează, pentru benzină şi motorină va face ca multe dintre companiile româneşti să intre într-un blocaj financiar.

Gândiţi-vă că vor trebui să transfere instant preţul ăsta mai mare al carburanţilor către populaţie, către vânzări, iar asta va duce, din păcate, la o scădere a vânzărilor lor, la un blocaj financiar. E o realitate faptul că această problemă cu benzina şi motorina afectează economia românească. Suntem dependenţi de transporturi rutiere de marfă cum nu e în nicio altă ţară din Europa civilizată.

Noi nu transportăm cu vehicule electrice decât foarte puţin, nu transportăm pe calea ferată foarte multă marfă. Depindem de camion şi de tir. Dumnezeule, în 2026, în continuare depindem de acestea... Şi totul se va traduce, din păcate, în scumpiri.

Când le vom vedea? Cred că în săptămâna asta, din a doua parte a săptămânii, vom vedea scumpiri la pompă semnificative, iar în magazine, deja de săptămâna viitoare, vor începe să apară primele scumpiri, pentru că stocurile nu mai sunt cele de altădată.

Nici retailerii nu-şi mai fac stocuri de marfă cum îşi făceau acum 5 ani de zile. Stocurile sunt mai mici, iar din acest motiv tot ceea ce înseamnă schimbarea stocurilor necesită costuri mai mari.

Jurnalistă: Aşa mă gândeam, ca privire generală, cum se spune, de sus. În momentul în care a început războiul din Ucraina, luni şi luni de zile, şi încă mai vorbim despre felul în care noi nu ne-am pregătit cum trebuie din punct de vedere militar, din punct de vedere economic, susţinerea mediului privat. Au fost crize după crize, războiul a venit după pandemie, n-a fost deloc uşor să găseşti soluţii.

Acum mai vine încă un război. Între timp, am câştigat ceva experienţă din reacţiile la războiul de lângă graniţa noastră? Am învăţat ceva care să ne folosească de data asta? Sau suntem la fel de expuşi? Pentru că este un război care pare departe, dar prin efectele sale economice legate de strâmtoarea Ormuzului s-ar putea să simţim poate mai mult decât am simţit la războiul din Ucraina.

Şi aş vrea să te întreb, din punctul tău de vedere general, ca o privire aşa de deasupra economiei, dacă vezi, nu ştiu, răspunsuri diferite la această nouă criză faţă de momentul în care am văzut războiul din Ucraina. Ca mişcare economică, ca abordare a autorităţilor. Din ce perspectivă vezi lucrurile mai limpede?

Adrian Negrescu: Uitaţi-vă în piaţa petrolului. Avem trei rafinării, dintre care una e închisă, cealaltă funcţionează în regim de avarie, iar importurile sunt mai mari decât acum 5 ani de zile. Altfel spus, suntem mai dependenţi de importul de petrol şi gaze cum n-am fost niciodată. Da, ni se spune că, în orizontul următorilor 2-3 ani, cel puţin pe zona de gaze, vom începe să extragem gazele din Marea Neagră, dar nu va fi de ajuns, din punctul meu de vedere. Nu ştii dacă vom extrage atât de repede gazele de acolo, motiv pentru care avem nevoie de surse alternative.

Pe de altă parte, da, suntem mai rezilienţi, în sensul că am căutat surse alternative de petrol şi gaze. De petrol aducem din ţările astea din fostul spaţiu sovietic.

E un lucru bun acolo, nu depindem foarte mult de ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, dar depindem de preţurile care se creează la nivel mondial şi, chiar dacă noi am avea surse sănătoase de petrol de adus în România, probabil le vom aduce la un preţ cu cel puţin 50% mai mare, pentru ca la nivelul ăsta s-a ajuns, din păcate.

Şi mie mi-e teamă de un lucru: că această creştere a războiului pe tot Orientul Mijlociu, pentru că spre asta ne îndreptăm la cum arată situaţia, mi-e teamă că va duce şi la — sper eu să nu se întâmple acest lucru — închiderea Mării Roşii. Şi acolo e o mare problemă, pentru că pe acolo trece cam 40% din transportul maritim de marfă.

Tot ce vine din China, India, Coreea de Sud, Japonia, tot ce înseamnă mărfuri de acolo, de la îmbrăcăminte, încălţăminte, la piese de schimb auto, tot ceea ce ţine de lanţurile astea de aprovizionare, trece prin Marea Roşie.

Iar dacă Marea Roşie va fi închisă, ca urmare a acestui război, vor trebui aceste vase să ocolească întreaga Africa, primele de asigurare vor exploda. Altfel spus, vor fi consecinţe şi mai grave dincolo de cele generate de preţul petrolului şi al gazelor.

Altfel spus, suntem în faţa unei furtuni aproape perfecte din punct de vedere economic, pe care o putem parcurge doar prin nişte măsuri radicale, pe care sper că americanii să le ia, dacă au acest interes, în sensul deblocării strâmtorii Ormuz, acolo unde sunt aproape o mie de nave cu petrol şi gaz în momentul de faţă blocate şi care aşteaptă ca cineva să deblocheze această strâmtoare.

Pentru că, altfel, sentimentul investitorilor, temerile, acest val de panică din pieţele internaţionale va lua amploare. Şi să nu uităm care-i diferenţa faţă de criza precedentă. Dacă atunci mulţi dintre investitori vorbeau cu brokerii ca să-şi reducă participaţiile, să-şi vândă acţiunile, acum cred că vreo 90% dintre investitori lucrează cu aplicaţiile de pe telefonul mobil.

Adică apasă pe un buton şi, în cazul unui atac de panică la nivel mondial generat inclusiv pe social media, pot ieşi din piaţă în secunda următoare. Asta generează o cascadă de efecte negative. Tehnologia asta ne avantajează, dar ne şi dezavantajează în momente dintre astea extrem de vulnerabile în care ne aflăm în momentul de faţă.

Iar social media, că mă uit acum ce se întâmplă pe social media, riscă să ducă foarte mulţi investitori spre lichidarea poziţiilor. Asta înseamnă, din păcate, o prăbuşire a pieţelor internaţionale care sunt strâns legate una de altă.

Jurnalistă: Ascultându-te acum, mă întrebam — ştii când eram la şcoală, erau mai prin toate clasele hărţi din ale lumii. Eram curioasă dacă ştii sau dacă ai de-a face cu şefii de mari companii sau dacă la autorităţi, când ai mai ajuns prin birouri, dacă vezi nişte hărţi din astea economice, dacă au puse steguleţe pe ele acolo, dacă ei pot urmări şi urmăresc şi îi interesează cu adevărat circuitul ăsta al cifrelor care arată populaţie, economii, mărfuri şi aşa mai departe.

Adrian Negrescu: Nu mai sunt vremurile alea. Oamenii lucrează doar cu social media, lucrează cu inteligenţă artificială, întreabă Google şi ChatGPT şi, din păcate, cam la asta se ajunge.

Iar răspunsurile date de aceste motoare de inteligenţă artificială nu sunt, de regulă, cele mai sănătoase, pentru că pleacă de la nişte premise construite în trecut, când nu aveam astfel de crize cum este cea de astăzi.

Ia gândiţi-vă, Orientul Mijlociu sunt exploatări de gaze ale principalilor jucători la nivel mondial, de la Total, la Shell, la Gaz de France, la tot felul de companii care îşi bazau mare parte din producţia de gaz natural lichefiat pe aceste capacităţi de producţie din Orientul Mijlociu.

Dacă acestea s-au închis şi nu mai pot livra de acolo, inclusiv economiile de unde provin aceste mari companii încep să aibă probleme, adică efectele nu sunt doar din prisma preţului petrolului, ci a dificultăţii marilor giganţi din zona asta de petrol şi gaze care îşi văd date peste cap tot ce înseamnă logistică de transport, de producţie, care la rândul lor generează efecte negative pe orizontală în lanţurile lor de producţie.

Jurnalistă: Apropo de ce spuneai mai devreme, apropo de aplicaţii şi de jucătorii pe bursă care fac asta nu cu ajutorul brokerului, ci cu telefonul mobil, ce îi sfătuieşti?

Să îşi retragă banii sau să nu îşi retragă banii? Şi aici mă gândesc la un sfat pe care l-ai putea da celor care, cum intră de pe telefonul mobil, poate nu au cunoştinţe în zona respectivă, poate testează...

Adrian Negrescu: Acum câteva luni de zile şeful de la Warren Buffett, şeful de la Berkshire Hathaway, ştiţi foarte bine, şi-a lichidat toate participaţiile, stă pe un munte de cash în momentul de faţă, sute de miliarde de dolari.

Oare de ce? Cred că în momentul de faţă cash îs the king, ca să zic aşa... adică cine deţine cash în momentul de faţă s-ar putea să aibă de câştigat din toată această criză, pentru că nu este expus la pieţe, la rezultatele din pieţe şi poate la un moment dat să pună mâna pe nişte acţiuni la nişte preţuri mai bune.

Altfel spus, riscăm ca această criză economică, generată de costurile cu energia şi cu gazele, să se transforme într-o criză financiară la nivel global. Mă uitam pe indici cât au scăzut şi astăzi, de la Nikkei până la indicii europeni, că deja inclusiv bursa de la Bucureşti marchează nişte scăderi. Mi-e teamă că se poate ajunge la o problemă majoră şi sper ca reuniunea asta a miniştrilor de finanţe din G8 să mai tempereze aceste efecte negative prin nişte măsuri concrete.

Da, dincolo de ce se întâmplă la nivel internaţional, noi suntem absolut condamnaţi — că nu pot spune altfel — să luăm nişte măsuri de urgenţă, pentru că dacă tot lăsăm să analizăm două săptămâni şi ne spunem că Ivan analizează scenariile, dar nu ia niciun fel de măsură, iată unde am ajuns la pompă cu preţul de 8,7 lei, chiar şi 9 lei am văzut astăzi preţ în benzinării.

Mi-e teamă că la un moment dat toate scenariile astea vor fi date peste cap şi, dacă nu luăm de pe acum măsuri de reducere a accizelor, măcar de introducere a acelei celebre — vă mai duceţi aminte — pe vremea lui Iohannis, compensaţie de 50 de bani la litrul de carburant.

A rămas de atunci faimoasă expresia aia cu „se dă, nu se ia”. E bine să luăm nişte măsuri. Trebuie să intervenim în piaţa, pentru că altfel riscăm să ducem economia într-o zonă extrem de vulnerabilă. Nu mai e timpul să analizăm, e timpul să luăm măsuri.