DW, despre acordul Băsescu-Ponta: Un contract între 2 persoane - mai puternic decât o lege

Un contract încheiat între două persoane ar trebui să fie mai puternic decât o lege, pentru că atunci când oamenii nu îşi respectă cuvântul, totul riscă să se prăbuşească, scrie Deutsche Welle, referindu-se la acordul semnat de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta.

”Când oamenii nu îşi respectă cuvântul, când contractele personale sunt denunţate după trei zile, totul riscă să se prăbuşească şi nici legile nu mai pot face nimic. În politică şi în afaceri, cuvântul ţinut este cel mai important capital”, notează Deutsche Welle.

Totodată, DW remarcă faptul că preşedintele PNL, Crin Antonescu, a încercat să se delimiteze, ”pe jumătate, de acţiunile prietenului său politic şi de un text pe care nu îl asumă”.

”Pactul semnat de primul ministru Victor Ponta şi de preşedintele Traian Băsescu ar fi putut fi garanţia păcii politice. Astăzi coabitarea pare din nou ameninţată, dar nu din pricina dezvăluirii acestui acord secret, girat discret de marile capitale occidentale, ci din cauza modului pieziş în care Crin Antonescu a denunţat înţelegerea. Este adevărat că el nu a semnat documentul şi conform popriilor declaraţii nici măcar nu l-a citit, dar totuşi a fost de faţă ca martor şi, inevitabil, ca girant al înţelegerii. A consimţit, poate împotriva propriilor intuiţii, să participe la încheierea acestui tratat, dar a consimţit totuşi, devenind chiar fără să vrea parte a acestei înţelegeri”, se mai arată în comentariul Deutsche Welle.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta se angajează ”să evite confruntările publice inutile” şi ”să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept”, reiese din acordul de colaborare instituţională semnat de cei doi şi dat miercuri publicităţii.

Documentul semnat de preşedinte şi premier are şase pagini şi cuprinde mai multe puncte, printre care şi un punct cu privire la ”angajamente comune”. ”Părţile convin că vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe temele legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale”.

De asemenea, cei doi ”se angajează să respecte un set de reguli comune în relaţiile cu partenerii externi”, se precizează în documentul citat. Printre regulile enumerate se numără faptul că ”părţile se angajează să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept şi a celor cuprinse în angajamente externe, de natură financiară şi politică, optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, CoE, NATO, MCV, Schengen etc.”. De asemenea, ”părţile se angajează să evite confruntările publice inutile, să încerce soluţionarea diferenţelor pe temele asupra cărora nu s-a convenit în consultări”.

Acordul cuprinde şi un ”mecanism de soluţionare a disputelor”. Astfel, dacă cele două părţi nu se înţeleg pe o anumită temă şi nu există o prevedere constituţională privind preeminenţa în decizie a unei părţi, „deblocarea relaţiei trebuie făcută printr-un mecanism convenit care să asigure atingerea unei soluţii, pentru a se asigura deblocarea relaţiei sau funcţionalitatea”.
”Mecanismul de soluţionare a disputelor este alcătuit din consilieri şi miniştri, cu o persoană desemnată de către fiecare parte care să conducă fiecare componentă”, se precizează în textul amintit. Potrivit sursei citate, „chestiunea se abordează tehnic şi juridic, se aleg variante şi opţiuni, prezentate celor doi decidenţi pentru a conveni asupra formulei finale”. În plus, ”dezbaterile din cadrul mecanismului nu sunt publice şi nici destinate publicităţii până la convenirea lor de ptre decidenţi”.

În preambulul documentului se precizează că ”acordul de colaborare instituţională este destinat păstrării stabilităţii ţării şi asigurării unui climat funcţional, bunei guvernări şi asigurării încrederii pieţelor internaţionale, prin armonizarea poziţiilor comune în cadrul puterii executive, cu respectarea atribuţiilor constituţionale ale Preşedintelui şi Guvernului României”.