Dronele sau 'doctrina Obama'
Acum un an, Bin Laden era omorât în Pakistan. Mii de documente au scos la iveală viziunea sa asupra lumii. Acest succes i-a întărit convingerea preşedintelui american de folosire a dronelor, dar multă lume îşi pune întrebări în legătură cu strategia Casei Albe de luptă împotriva terorismului. Descris de republicani drept un comandant şef pacifist al armatei, în favoarea destinderii relaţiei cu Iranul, lipsit de experienţă militară, Barack Obama oferă o imagine înşelătoare, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de miercuri.
Într-un articol de opinie publicat duminică de New York Times, specialistul în securitatea naţională Peter Bergen este primul care contestă această reputaţie. Preşedintele este un 'războinic şef'. El a depăşit 'sindromul Vietnam', care a marcat totuşi mai multe generaţii de democraţi deveniţi foarte anti-război, chiar dacă a ordonat retragerea din Irak şi prevede retragerea trupelor americane din Afganistan în 2014. În 2011, America lui Obama era implicată în şase conflicte desfăşurate în şase ţări diferite musulmane: Irak, Afganistan, Pakistan, Somalia, Yemen şi Libia. Peter Bergen consideră că preşedintele de culoare seamănă mai mult cu Teddy Roosevelt decât cu Jimmy Carter.
Prin comparaţie, Bill Clinton nu a vrut să intervină în Rwanda după înfrângerea din Somalia din 1993. Nu a intervenit în Bosnia decât în ultimă instanţă. În schimb, lui Obama nu i-au trebuit decât câteva săptămâni ca să-l dea jos, alături de NATO, pe conducătorul libian Moammer Gaddafi.
Imediat ce s-a instalat la Casa Albă, preşedintele democrat şi-a anunţat repede intenţiile: gata cu retorica belicoasă care a structurat politica neoconservatoare a primilor ani de regim Bush; revenirea la multilateralism (ONU) şi la transparenţă. Administraţia americană are acum un duşman prioritar: Al-Qaeda şi adepţii. Acesta este un aspect incomplet al realităţii. Celălalt aspect este legat de ceea ce experţii au numit 'doctrina Obama'. Consilierul adjunct pe probleme de securitate naţională, Ben Rhodes, defineşte conceptul în revista Foreign Policy: doctrina Obama despre folosirea forţei constă în adoptarea multilateralismului atunci când este necesar, declanşarea de bombardamente cu ajutorul dronelor, menţinerea unei anumite prezenţe în zone precum Libia, Pakistan şi Yemen. Ea înseamnă şi reduceri bugetare la apărare şi crearea de unităţi militare mai suple şi mai mobile pentru a fi desfăşurate în Asia, Pacific şi Orientul Mijlociu.
Folosirea masivă a dronelor în zonele tribale din Pakistan, în Yemen sau în Somalia constituie cel mai controversat element al doctrinei, chiar dacă o astfel de dronă, RQ-170 Sentinel, a permis localizarea lui Bin Laden la Abbottabad. Acum zece ani, Pentagonul avea doar 50 de drone, acum are peste 7.500. Aceste avioane fără pilot sunt folosite la atacuri cu ţintă precisă, pentru eliminarea liderilor Al-Qaeda şi ai mişcărilor teroriste afiliate. Din 2009, peste 2.000 de persoane au fost ucise în atacurile acestor drone. Folosirea lor a rămas până acum un secret. În Pakistan, CIA este cea care operează avioanele fără pilot, cu acordul administraţiei americane.
Dronele permit efectuarea de atacuri mult mai precise şi implică mai puţine mijloace, dar ridică o serie de probleme. La început, erau folosite pentru ţintirea unui lider al unei organizaţii teroriste. Acum, CIA nu ezită să lovească grupuri suspecte. Este un mod de 'a ucide în loc de a captura' şi de a nu mai fi obligat să rezolve chestiunile de detenţie rămase deschise după ce Obama nu a putut să închidă penitenciarul de la Guantanamo. Greşelile au costat viaţa a sute de civili din Pakistan sau din Yemen. Agenţia de informaţii, ale cărei efective din Pakistan au fost puternic întărite, rămâne foarte netransparentă. Human Rights Watch avertizează. CIA, care se pare că evoluează într-o zonă gri, trebuie să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional. Folosirea masivă a dronelor de către serviciul de informaţii ridică o altă problemă, de natură democratică de această dată: preşedintele american nu consideră necesar să obţină aprobarea Congresului pentru bombardamentele efectuate cu drone.
Multiplicarea bombardamentelor efectuate de avioanele fără pilot a generat şi un puternic resentiment din partea populaţiei din Pakistan şi Yemen. În Yemen, se estimează că numărul combatanţilor Al-Qaeda din Peninsula Arabică a crescut de la 300 în 2009 la 1.000 în prezent, din cauza acestor atacuri cu drone. În Pakistan, 97% dintre pakistanezii chestionaţi de Pew Research Center în 2011 considerau că folosirea masivă a dronelor în ţara lor este un lucru rău.
Unii militari aflaţi în rezervă, citaţi de Foreign Policy, se îndoiesc că doctrina Obama poate fi fundamentul unei politici pe termen lung. Desigur, dronele au permis slăbirea sensibilă a Al-Qaeda, dar, în acelaşi timp, au generat ură împotriva americanilor, care se traduce printr-o întărire a acţiunilor talibanilor.
