Drogurile, cea mai serioasă problemă a Rusiei?

Circa 9 din zece cetăţeni ruşi (87%) consideră problema drogurilor cel puţin una 'serioasă', iar la aceştia se adaugă 55% dintre respondenţi, care o califică drept 'foarte serioasă', potrivit unui sondaj al AP-GfK. Ruşi care au cel mai variat nivel de studii şi venituri şi care locuiesc în diferite regiuni ale acestei vaste ţări au opinii asemănătoare în ceea ce priveşte anvergura consumului de droguri. Astăzi, aproximativ 91% din populaţia urbană şi 82% din cea rurală a Federaţiei Ruse consideră această problemă una serioasă, relatează cotidianul american The Washington Post.

Potrivit statisticilor de stat, circa 2,5 milioane de ruşi sunt dependenţi de droguri, iar 90% dintre aceştia consumă heroină, care de la sfârşitul anilor 1990 a invadat Rusia din Afganistan. Potrivit Departamentului pentru Droguri şi Infracţionalitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Rusia, ţară cu o populaţie de 143 de milioane, consumă anual circa 70 de tone de heroină afgană, mai mult de o cincime din cantitatea de heroină consumată în întreaga lume.

În fiecare zi, din cauza heroinei mor 80 de ruşi, adică 30.000 de oameni pe an, şi, potrivit lui Viktor Ivanov, director al Serviciului federal al Rusiei pentru controlul circuitului de droguri, 'să cumperi aici heroină este la fel de uşor ca o ciocolată Snickers'. În acelaşi timp, noi tipuri de droguri - de exemplu, marijuana sintetică ce provoacă o dependenţă rapidă, dar şi ieftinul şi fatalul amestec supranumit 'crocodil', fabricat din pastile de codeină - concurează cu heroina şi ucid mii de oameni.

Epidemia de heroină a luat Rusia prin surprindere, constată Washington Post. Înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, numărul de narcomani care îşi injectau droguri era în Rusia foarte mic, însă instalarea talibanilor la putere în Afganistan a deschis uşile pentru heroina ieftină, care a ajuns în Federaţia Rusă prin fostele republici sovietice ale Asiei Centrale. Desfăşurarea trupelor Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în Afganistan a deteriorat şi mai mult situaţia, în condiţiile în care forţelor coaliţiei li s-a interzis să distrugă plantaţiile de mac, din cauza temerilor că fermierii furioşi s-ar putea ralia talibanilor.

Moscova le-a solicitat în repetate rânduri militarilor americani desfăşuraţi în Afganistan să aplice măsuri mai dure împotriva laboratoarelor locale pentru producţia de droguri şi a 'cărăuşilor', însă, după cum afirmă Viktor Ivanov, producţia de opiu afgan s-a majorat de 40 de ori odată cu venirea forţelor NATO în Afganistan.

Cea mai mare parte dintre cei 2,5 milioane de narcomani ruşi sunt oameni cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani. Ruşii au pierdut această generaţie în lupta cu heroina. 'Singurul lucru pe care guvernul îl mai poate face este să salveze noua generaţie, pentru că noi nu mai putem fi salvaţi', declară Valera, fost consumator de heroină, locuitor al Samarei, oraş de pe malul Volgăi. El i-a dezvăluit cotidianului american doar numele său mic, deoarece grupul său de sprijin nu le permite membrilor să contacteze cu mass-media.

Valera şi-a amintit de prietenii din copilărie, care au murit de supradoză, au ajuns la închisoare sau s-au infectat cu HIV, după ce s-au folosit de o singură seringă. El şi-a amintit şi de faptul că, odată, a folosit aceeaşi seringă cu un bărbat care, după cum ştia Valera la acel moment, fusese la închisoare, riscând serios să se infecteze cu HIV. 'Aveam nevoie urgentă de o doză. Dumnezeu m-a ferit să nu mă infectez', spune Valera, astăzi un bodybuilder musculos.

Potrivit datelor deţinute de ONU, în ultimii zece ani numărul de persoane infectate cu HIV s-a triplat în Rusia, devenind una dintre cele mai accelerate epidemii a acestui virus care provoacă maladia SIDA. Circa patru cincimi dintre toţi cei 980 de mii de cetăţeni ruşi infectaţi cu HIV au contactat virusul utilizând seringi folosite, precizează cotidianul american.