Dragnea faţă în faţă cu magistraţii Înaltei Curţi

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au pe rol vineri Dosarul „Referendumul” în care vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată, alături de alte 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, pentru fraudarea alegerilor la referendumul organizat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

„Dosarul este un cadou de la Băsescu”, a declarat recent vicepremierul Dragnea.

La ultimul termen, care a avut loc pe 10 ianuarie, instanţa de judecată a citit rechizitoriul procurorilor DNA stabilind ca audierile să înceapă în 14 februarie, cu un prim lot de persoane, respectiv membrii Secţiei de votare 105. La acea dată, Dragnea a declarat că nu va mai comenta pe viitor cazul în faţa presei şi că se va prezenta în instanţă ori de câte ori este nevoie, pentru a lămurii lucrurile, adăugând că este posibil ca şi el să fie audiat la termenul din 14 februarie.

Dosarul Referendumul

La 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului. Dragnea a fost acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Potrivit procurorilor DNA, Dragnea ar fi creat şi coordonat un sistem de fraudare a voturilor. Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. După ce primeau mesajele de la Dragnea aceştia duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

În rechizitoriul dosarului, procurorii susţin că s-a dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: s-au falsificat listele de alegători din localitate, s-au obţinut voturi în numele căpşunarilor şi pe numele morţilor, s-au efectuat fraude cu urna mobilă şi au fost mituiţi pedeliştii din secţiile de votare.

Conform procurorilor, principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie este prezenţa la urne, iar o a doua informaţie este numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor de secţie şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: "Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".

Procurorii DNA susţin că acţiunile lui Dragnea contravin legilor în vigoare. "Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului", se arată în rechizitoriu.

La probele strânse de procurori s-a putea adăuga şi mărturiile făcute de senatorul Valer Marian, fost preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Satu Mare. Valer Marian, care a fost exclus din PSD şi este actualmente senator independent, a depus în data de 16 iulie o sesizare la DNA în care declară că a participat personal la întruniri în cadrul cărora Liviu Dragnea şi Radu Stroe îi învăţau pe membrii USL cum să fraudeze referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu prin raportarea unui număr mai mare de votanţi decât cel real.

Valer Marian le-a relatat procurorilor cum Liviu Dragnea şi Radu Stroe, actualul Ministru de Interne al României, i-ar fi instruit pe liderii organizaţiilor să raporteze o prezenţă mai mare decât cea reală, în luna iulie 2012. Acesta a susţinut că Liviu Dragnea i-a cerut personal să raporteze date false la Biroul Electoral Central, dar el a refuzat.

Potrivit lui Valer Marian, la 22 iulie 2012, Liviu Dragnea, care ocupa atunci funcţia de secretar general al PSD, s-ar fi dus la Oradea cu elicopterul pentru o întrevedere cu preşedinţii filialelor judeţene de partid din Vestul ţării.

La întâlnirea ce ar fi avut loc la Hotel Dacia Continental, Liviu Dragnea şi-ar fi instigat colegii de partid să depună eforturi ca să-i convingă pe preşedinţii secţiilor de votare să raporteze la Biroul Electoral Central (BEC), din două în două ore, cu 25 de alegători în plus decât în realitate. Aceeaşi strategie ar fi fost aplicată şi de către liberalii instruiţi de Radu Stroe la Cluj, doar că liberalii ar fi raportat cu 50 de alegători mai mult faţă de numărul real, a declarat Marian. Scopul era de a întruni cvorumul legal de 50% plus 1 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Valer Marian susţine că Dragnea ar fi instigat la o fraudă de aproximativ 3.000.000 de voturi în plus, în cazul în care ar fi fost convinşi să ia parte la fraudă toţi şefii celor 18.242 de secţii de votare din întreaga ţară. Surse din DNA estimează o fraudare de 1,5 milioane de voturi.

De asemenea, în rechizitoriul DNA se scrie că, în timpul referendumului, Parchetul General, prin parchetele locale a deschis peste 2300 de dosare privind fraudele comise la referendum, însă Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a trimis în judecată numai 4 dosare.