Dragnea a primit motivarea condamnării în dosarul fraudării Referendumului din 2012

Judecătorii Înaltei Curţi au făcut publică, miercuri, motivarea din dosarul "Referendumul", dosar în care Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Potrivit magistraţilor, Dragnea a ales să îşi folosească abuziv autoritatea şi influenţa de care se bucura în cadrul partidului pentru a denatura "rezultatul scrutinului electoral prin recurgerea la mijloace nelegale, fapt ce a creat prejudicii serioase noţiunii de exercitare liberă a dreptului de vot. Pe de altă parte, cei cinci judecători susţin că sentinţa de doi ani de închisoare cu suspendare este suficientă pentru faptele comise de liderul PSD iar suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, raportată la gravitatea faptelor.

"Suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar şi de circumstanţele ce caracterizează apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, condamnarea primită reprezentând o sancţiune suficientă pentru a atrage atenţia apelantului intimat inculpat şi pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudini corecte, de respect faţă de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică şi a opţiunii corelative pe care orice cetăţean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept", susţin judecătorii ÎCCJ, într-un pasaj din motivarea obţinută, în exclusivitate, de Realitatea Tv.

Nu în ultimul rând, judecătorii mai subliniază că Dragnea are aptitudinea subiectivă de a-şi analiza acţiunile, de a conştientiza efectele faptelor sale şi de a se îndrepta pentru viitor, prin abţinerea de la repetarea unor asemenea fapte.

Motivarea a fost publicată la un an de la pronunţarea sentinţei pe fundalul protestelor stârnite de faptul că Guvernul lui Liviu Dragnea a adoptat noaptea, pe furiş ordonanţe menite să mutileze Codul Penal în favoarea corupţilor.

Articolul integral poate fi citit aici

Dosarul "Fraudă la Referendum"

Dosarul "Fraudă la Referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie. În dosar sunt implicaţi preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, este unul de notorietate.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia.

În conformitate cu DNA, actualul ministru (la momentul respectiv Dragnea era ministru al Dezvoltării Regionale n.r.) ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Din anchetă a reieşit că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate. Autorităţile locale s-au mobilizat atât de exemplar încât în unele localităţi prezenţa la urne a fost de 185%

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.