Varujan Pambuccian: ”Digitalizarea va duce la pierderea multor locuri de muncă”

”Dacă prima revoluţie industrială a venit cu clasa muncitoare, a treia vine cu categoria oamenilor inutili care devin un risc social major”, a susţinut deputatul în cadrul dezbaterii ”Digitalizarea sau a patra revoluţie industrială: oportunităţi şi riscuri pentru România”, organizată luni de Fundaţia Friedrich Ebert.
Varujan Pambuccian (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Matei Dobrovie
05.04.2016

În opinia sa, digitalizarea masivă în domenii precum transporturile sau în zona de producţie IT, va duce la pierderea multor locuri de muncă. Pambuccian consideră că ”societatea în care intrăm este una a lucrului personalizat”.

Deputatul a subliniat că ”România a fost a şasea ţară din lume care a proiectat un calculator electronic. În anii 80 aveam o industrie cap-coadă, adică construiam tot ce însemna posibil hardware şi scriam tot ce însemna posibil software”.

”În anii 90 toată industria a căzut brusc pentru că ne-am format ca o masă de ingineri, fără cunoştinţe de marketing şi vânzări şi fără niciun fel de networking în pieţele majore. România nu a fost, nu este şi nu va fi o piaţă majoră în niciun domeniu din cauza populaţiei care nu este mai mare de 20 de milioane de locuitori. În acei ani, plecau din ţară 2.000 de ingineri programatori pe an, iar universităţile scoteau puţin peste 2.000 pe an”, a mai spus Pambuccian.

În opinia sa, în prezent România se confruntă cu o mare criză a forţei de muncă în IT. ”Scoatem 10.000 de ingineri, arhitecţi şi analişti pe an, iar industria cere în jur de 12.000 noi pe an. Competitorii noştri sunt Polonia, Mexic, Brazilia. De ce se duc contracte acolo de făcut cap-coadă? Pentru că noi nu suntem în stare să vindem produsele făcute la noi pe pieţe majore. Am stat 50 de ani în comunism, cu pieţele asigurate de partid şi Securitate şi încă n-am depăşit statutul de economie de real estate şi asfalt”, a explicat deputatul.

El s-a referit şi la creşterea industriei de outsourcing, ”cu efecte negative în zona de call-center-uri şi support center-uri pentru că iei un arhitect sau un inginer software şi-l transformi într-un programator în fabrica de soft sau într-un om de call-center într-un centru de suport”. Totodată, însă Pambuccian a admis că ”profitabilitatea industriei outsourcing-ului este uriaşă. La un leu pe care nu-l iei din salarii, statul câştigă 15 lei”.

”Avem un program de fabricaţie aditivă pentru şcoli, dar nu vom începe în şcoli, ci în huburi unde poţi plăti profesorii diferenţiat, nu în funcţie de grila din învăţământ în care toţi sunt plătiţi la fel indiferent de ce şi dacă predau”, a concluzionat Varujan Pambuccian.

La rândul său, europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, a subliniat că pentru construcţia unei Românii echitabile trebuie ca procesul de digitalizare să nu genereze noi inegalităţi. Pentru asta este nevoie de politici coerente care să sprijine vârfurile din sectorul digital şi să reducă decalajele.

”40% dintre copii nu au acces la educaţie digitală, ceea ce duce la creşterea inegalităţilor. Pe de altă parte, aşteptăm ca o companie să-şi vândă produsul peste hotare singură. Nu avem fonduri suficiente pentru cercetare în România, nu avem capacitatea să legăm actorii români cu cei europeni pentru a accesa cele 80 de miliarde de euro prin Programul european Orizont 2020”, a subliniat el problemele sectorului.

Negrescu a mai arătat că ”România are cel mai mare număr de IT-şti certificaţi la nivel european, dar nu se vorbeşte despre statutul acestor persoane, despre cât lucrează aceştia, despre investiţia în dezvoltarea lor profesională şi adaptarea la noile tehnologii”.

La rândul său, Florentin Iancu, preşedintele Sindicatului IT Timişoara, a arătat că sectorul românesc IT a plecat la drum bazat foarte mult pe low cost, pe foarte multe sarcini rutinate, care sunt cele mai expuse astăzi automatizării. În prezent, s-a ajuns însă la o pondere de 25-30% de joburi care necesită mult mai multă creativitate.

”Trebuie să promovăm România ca pe o locaţie creativă, nu una low cost, să punem accent pe ce pot IT-ştii de aici, pe calitatea serviciului”, a concluzionat sindicalistul.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor