Dosarul 10 August, la câteva luni de prescripţie. Ce şanse sunt să vedem o condamnare a celor vinovaţi? În ce stadiu e procesul şi cine a sabotat dosarul? [INTERVIU]
În jur de 200.000 de oameni, printre care vârstnici, femei, părinţi cu copii, au fost scăldaţi pe 10 august 2018 în gaze lacrimogene pentru că ieşiseră în stradă să-i ceară lui Liviu Dragnea şi PSD-ului să nu se mai urce cu picioarele pe Justiţie. Sub pretextul că în Piaţă sunt protestatari violenţi – şi da, au existat infiltraţi care au aruncat cu obiecte contondente în jandarmi, inclusiv cu bucăţi smulse din pavaj, infiltraţi a căror intrare în Piaţa Victoriei Jandarmeria nu a oprit-o şi pe care nu i-a extras din mulţime – jandarmii au gazat, împins, lovit oameni cu mâinile ridicate deasupra capului; pe scurt, au reprimat şi agresat oameni paşnici.
Până acum, nimeni n-a fost pedepsit pentru suferinţa celor gazaţi şi nici pentru faptul că, la fel ca pe 13 iunie 1990, prin cele întâmplate, oamenilor li s-a transmis un mesaj: "Cine se ridică împotriva stăpânilor statului, o păţeşte". Iar faptul că nimeni nu a răspuns pentru asta creează premisa ca 10 august să se mai repete. De ce n-ar pune politicienii jandarmii să bată protestatari, câtă vreme ştiu că nimic nu li se întâmplă? Şi de ce jandarmii n-ar bate, gaza, dacă şi ei ştiu că sunt protejaţi după ce fac asta? Cât despre mesajul transmis societăţii, acesta este dezastruos: practic, oamenilor li se spune: "Vi se poate întâmpla orice şi nimeni nu e pedepsit."
Însă tocmai pe acest lucru – pe descurajarea, deprimarea şi scârba faţă de Justiţie a celor loviţi – mizează ei, Sistemul. Avocatul comunităţii Declic, Toni Decean, care reprezintă în instanţă mai mulţi protestatari agresaţi de jandarmi pe 10 august, avertizează că, după ce dosarul a fost tergiversat de DIICOT şi apoi de procurorii militari nepermis de mult, acesta riscă să ajungă la prescripţie inclusiv "pe mâna" părţilor vătămate şi civile (cu alte cuvinte, a protestatarilor agresaţi), dacă aceştia nu se prezintă când sunt citaţi.
Avocaţii şefilor şi foştilor şefi ai jandarmilor, care în faza de cameră preliminară a procesului de la Tribunalul Militar Bucureşti “numai tumbe n-au făcut” să tragă de timp pentru ca judecata să întârzie cât mai mult, acum stau liniştiţi, explică Decean, mizând pe faptul că procesul va ajunge la prescripţie natural, căci sunt încă mulţi martori de audiat, iar părţile vătămate nu se prezintă când sunt citate.
Decean, care apreciază că judecătorul pare că îşi face bine treaba în acest dosar cu miză uriaşă, subliniază că principala tergiversare a fost în faza de Parchet, mai exact la Parchetul Militar, şi crede că, deşi suntem la limită cu timpul, există încă şanse reale ca dosarul să fie soluţionat, inclusiv faza de apel, înainte de prescripţie. Chiar dacă se va prescrie, rămâne însă latura civilă, spune el, şi jandarmii ar putea fi obligaţi să plătească despăgubiri celor pe care i-au bătut şi gazat.
Decean crede însă că ar trebui să fie şi o condamnare penală şi face apel la părţile vătămate să vină la proces când sunt citate.
Redăm interviul acordat de Toni Decean redacţiei noastre:
Reporter: Termen de prescripţie, octombrie 2026. Ce anticipaţi având în vedere cum se desfăşoară procesul la ora actuală?
Toni Decean: Ritmul în care au mers audierile a fost foarte bun anul trecut. Anul ăsta nu mai avem un ritm chiar aşa de bun, dar, din păcate, nici persoanele implicate, persoanele vătămate, n-au răspuns apelurilor instanţei. Dacă ar fi răspuns, ritmul probabil ar fi fost şi mai bun.
Reporter: Ce înseamnă persoanele vătămate n-au răspuns apelurilor instanţei? Nu s-au prezentat la audieri, nu s-au prezentat să depună mărturie?
Toni Decean: Da, nu s-au prezentat la audieri. S-au făcut citări repetate şi unii nu s-au prezentat. Unii dintre cei implicaţi sunt probabil deja sătui de faptul că dosarul durează aşa de mult. Nu mai au speranţă că se va şi soluţiona acest dosar şi atunci aleg să ignore chiar şi chemările la instanţa de judecată. Ceea ce nu ajută în cazul nostru.
Reporter: Câte persoane mai sunt de audiat? Care sunt cele mai multe? Părţile vătămate? Martorii? Cum arată situaţia acum?
Toni Decean: Martorii. Mai avem dintre persoane vătămate şi părţi civile vreo 30, care probabil că se vor audia într-o lună, o lună şi ceva, după care ar rămâne mai mulţi martori. Dar acolo vom avea nişte discuţii, dacă este necesar ca aceşti martori să fie audiaţi în integralitate sau nu.
Vorbim despre martorii care au fost audiaţi în faza urmăririi penale, pe care procurorul i-a trecut pe rechizitoriu, şi acum procedural, dacă inculpaţii au contestat probele, trebuie audiaţi toţi martorii care au fost audiaţi în urmăririle penale.
Doar că aici este o discuţie tehnică pe care o să o purtăm la un moment dat şi la instanţa de judecată, în speranţa că se va reveni asupra acestei decizii.
Reporter: Câţi martori sunt?
Toni Decean: 300 şi..
Reporter: Sunt martori de partea jandarmilor, adică se depun în favoarea lor, sau sunt de partea părţilor vătămate, sau şi-şi?
Toni Decean: Sunt împărţiţi. Marea majoritate sunt din partea persoanelor vătămate, oameni care erau în piaţă.
Reporter: Am văzut că a fost şi Carmen Dan la Tribunal în calitate de martor.
Toni Decean: Da, da, da, a fost audiată. Urmează dintre, să zicem aşa, persoane cu oarecare notorietate sau mă rog, cu funcţii politice, urmează să fie audiat Liviu Dragnea, Raed Arafat.
Reporter: Şi dacă martorii trag de timp, nu se prezintă, îi citează o dată de două ori, de trei ori, se poate prelungi aşa la nesfârşit astfel să intrăm în prescripţie?
Toni Decean: Nu, nu, judecătorul are şi opţiunea de a renunţa la persoanele care nu se prezintă. Sigur că există opţiunea asta. Justiţia nu stă neapărat după o persoană din 700, sau mă rog, după câteva persoane din mulţimea de persoane care au fost audiate. Există şi opţiunea asta şi sigur că noi o să insistăm pe această opţiune care, până la urmă, e şi cea mai corectă.
Reporter: În perioada cât dosarul a fost în Cameră Preliminară au fost o mulţime de strategii de amânare din partea avocaţilor. Aţi observat şi acum, în etapa de judecată pe fond, strategii de amânare din partea avocaţilor inculpaţilor? Şi dacă da, care au fost şi dacă a marşat judecătorul la ele?
Toni Decean: Nu, până la acest moment nu am văzut că există asemenea strategii. Avocaţii inculpaţilor stau relaxaţi bazându-se pe numărul mare de persoane care ar trebui audiate. Şi sunt convins că ei speră şi vor insista ca judecătorul să-i audieze pe toţi. Dacă ar fi să audieze toţi cei 300 şi ceva de martori care au mai rămas, categoric se va împlini prescripţia. Aici va exista o discuţie.
Reporter: E necesar să fie audiaţi toţi 300 şi ceva pentru ca judecătorul să-şi formeze o impresie corectă şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză? Că presupun că aici ajungem.
Toni Decean: În opinia mea nu este necesar. Adică dacă ai 700 de persoane care au văzut acelaşi eveniment din acelaşi loc, cred că este suficient să audiezi, nu ştiu, 20% sau o proporţie convingătoare. În aprecierea faptului că sunt suficiente declaraţii care ar putea conduce la o concluzie. Nu văd de ce ai audia 900 de persoane pentru aceeaşi stare de fapt.
Reporter: Să înţeleg însă că şi părţile vătămate, adică cei care nu s-au prezentat, că sunt dezamăgiţi, scârbiţi, nu mai cred în justiţie, şi ei pot ajuta la soluţionarea dosarului mai rapidă dacă se prezintă, nu?
Toni Decean: Categoric, noi am şi făcut un apel public prin alte persoane implicate din dosar şi şi prin Declic, ca ONG, care se implică în soluţionarea acestui dosar, ca persoanele astea vătămate să vină la instanţă. Deci asta e important, pentru că părţile civile şi persoanele vătămate, spre deosebire de martori, sunt părţi în dosar - deci au drepturi directe în dosar, ca persoane, ca participanţi la procesul penal. Martorii au un alt regim. Martorii trebuie să vină doar dacă judecătorul consideră necesar să îi audieze. În schimb, părţile civile trebuie să fie citate pentru că au acest drept.
Reporter: Bun, şi dacă nu se prezintă, refuză să se prezinte, se poate merge mai departe sau se continuă citările până la prescripţie?
Toni Decean: La fel va fi şi la ei. Dacă nu se vor prezenta, probabil se va da citire declaraţiilor din faza de urmărire penală. Adică, de principiu, orice judecător are obligaţia pentru a soluţiona un proces într-un termen rezonabil şi pentru a respecta şi principiul echităţii procedurii, are obligaţia de a face tot ceea ce poate pentru a aduce persoanele, părţile implicate, să fie audiate şi martorii propuşi, care sunt consideraţi foarte importanţi de apărare, să fie audiaţi. Dar aprecierea efectivă cu privire la necesitatea audierii unui anumit martor aparţine judecătorului.
Reporter: Ştiu, dar haideţi să lămurim cu părţile vătămate. Să zicem că doi dintre ei nu se prezintă. Din cauza aceasta, judecătorul poate să amâne procesul până se prescrie că, uite, nu s-au prezentat, sau poate să renunţe la ei?
Toni Decean: Poate să renunţe.
Reporter: Ok, deci să înţelegem că, practic, mult din ce se va întâmpla e efectiv în mâna judecătorului. Adică de el depinde, dacă împinge până la prescripţie, cu legea în mână, sau tot cu legea în mână va soluţiona în timp util. Dumneavoastră cum îl percepeţi în baza a ceea ce aţi văzut până acum? Ce îl anticipaţi?
Toni Decean: Eu până acum l-am văzut a fi de bună credinţă. Faptul că într-o primă fază a stabilit şase termene de judecată pe lună, chiar dacă ulterior a redus ritmul la patru şi pe urmă la două pe lună. Faptul că a dispus citarea unui număr de nu ştiu câte, 40 de persoane pe şedinţă, că începe şedinţa la zece jumate şi stă în sală până se termină, chiar dacă a fost şase sau şapte seara, mie îmi arată că există cel puţin intenţie de a soluţiona dosarul.
Reporter: Judecând după ce s-a întâmplat de-a lungul anilor cu dosarele în care au fost implicate instituţiile de forţă, Revoluţie, Mineriadă, ce şanse daţi dosarului ăsta să se termine cu nişte condamnări?
Toni Decean: Eu cred că dacă vom trece de impedimentul prescripţiei, dacă reuşim să depăşim această problemă reală, vom avea nişte condamnări.
Reporter: Care e miza socială a procesului acesta în opinia dvs.?
Toni Decean: Un semnal în societate e că justiţia chiar funcţionează şi că acolo unde instituţiile statului greşesc, când nu lucrează pentru cetăţeni, cei responsabili sunt traşi la răspundere. Cred că e un lucru foarte important în contextul social în care ne aflăm, atât local, cât şi la nivel internaţional, să avem răspundere din partea persoanelor care sunt chemate să decidă pentru soarta comunităţilor, indiferent că discutăm despre şeful jandarmeriei, sau discutăm despre un şef de parchet, sau discutăm despre un alt funcţionar public dintr-o primărie.
Reporter: După ce se pronunţă, vor putea să facă apel la Curtea de Apel Militară. Şi aici, dacă se face apel, cum se rămâne cu prescripţia?
Toni Decean: Prescripţia poate interveni până în apel, doar că eu mă bazez pe faptul că în apel judecătorii nu vor dispune readministrarea probelor. Adică, odată lucrurile făcute bine în faza de fond, şansele sunt foarte mari ca în apel să avem un singur termen sau poate două termene de judecată, nu mai mult. Va fi, mai degrabă, o problemă de procedură şi acolo, că trebuie citate multe persoane, nu se întorc procedurile, deci o să fie nişte probleme şi acolo, dar cu siguranţă nu atât de mari ca şi audierea.
Eu zic că dacă trecem de audierea persoanelor vătămate şi dacă judecătorul va fi de acord, va fi convins că nu trebuie audiaţi toţi martorii, poate să dea o soluţie până în vară.
Reporter: Şi după Curtea de Apel, ei mai pot face ceva? La Înalta Curte sau vreo cale extraordinară de atac?
Toni Decean: Cale extraordinară de atac poate fi exercitată dacă o să fie motive. Astea nu le putem anticipa pentru că alea sunt nişte cazuri limitative pe care nu le ştii dinainte de a vedea soluţia.
Reporter: Revenim iarăşi la prescripţie. Toate trebuie să se întâmple până în termenul de prescripţie?
Toni Decean: Nu. Decizia din apel trebuie să fie pronunţată în interiorul termenului de prescripţie. Sperăm doar să reuşim să convingem judecătorul să soluţioneze acest dosar într-un termen rezonabil, ca să nu ajungem la prescripţie. Există această posibilitate. Dacă ea va fi şi audită şi pusă în aplicare, s-ar putea să avem o soluţie.
Şi dacă intervine prescripţia, cauza rămâne oricum de interes pentru că judecătorul va trebui să pronunţe o soluţie pe latura civilă a cauzei.
Asta presupune că, să vorbim de exemplu despre abuzul în serviciu, pe ordinul de intervenţie în forţă care a fost dat abuziv, prin acest ordin abuziv, practic s-au încălcat drepturi la libera exprimare şi la protest. Rămâne întrebarea, cât valorează, din punct de vedere civil, nu penal, încălcarea acestui drept? Un leu de persoană, 100 de lei, 10.000 de lei. Dacă înmulţim această cifră cu numărul de persoane cărora le-a fost încălcat acest drept, cred că va rezulta o sumă. Şi inculpaţii, cei care vor fi găsiţi vinovaţi, chiar dacă nu mai pot fi traşi la răspundere penală, pot fi obligaţi la plata acestor despăgubiri.
Eu o văd aşa ca o formă de, nu ştiu, reparaţie morală, sau o formă de justiţie socială şi o soluţie în care se zice sunt vinovaţi, nu-i mai putem condamna că a intervenit prescripţia, dar sunt vinovaţi, şi admitem acţiunea civilă şi îi obligăm să plătească atât.
Reporter: Revenind totuşi, de-a lungul parcursului dosarului ăsta, iată că deşi faptele au avut loc în 2018, suntem în 2026 iar dosarul e în faza de judecată pe fond, cu nişte sute de matori de audiat. A fost sabotat dosarul, în sensul că s-a tras de timp?
Toni Decean: Cu siguranţă! Dosarul a fost la DIICOT, a fost sabotat, pentru că am avut o soluţie de clasare. Deşi dosarul a stat acolo, cred că vreo doi ani de zile, fără să ne întâmple nimic, nu putem interpreta altfel chestiunea asta, decât ca un interes din partea procurorului DIICOT, care a instrumentat dosarul, să tragă de timp - a şi dat o soluţie de clasare pe care ulterior am desfiinţat-o. Deci da, categoric a fost sabotat. Iar ulterior, deşi au avut o soluţie de la Curtea de Apel, care a spus că trebuie redeschisă ancheta, dosarul a stat pe margine, fără să fie preluat de un procuror multe luni de zile.
După ce Curtea de Apel Bucureşti a dispus redeschiderea anchetei, în mod firesc, a doua zi, secţia parchetelor militare ar fi trebuit să înceapă ancheta, să audieze oameni şi să facă ceea ce au făcut. Ei s-au apucat de audieri la nişte luni distanţă. De asta suntem atât de târziu cu soluţia la instanţă. Deci instanţa, odată investită, a lucrat mult mai bine decât a lucrat parchetul. Deci problema nu este judecătorul sau tribunalul militar. Problema a fost în faza de urmărire penală, unde dosarul a stat ani de zile aiurea, fără să se lucreze nimic. Şi acolo, sigur că bănuiesc că aşa s-a dorit.
Cele 16 persoane trimise în judecată de procurorii militari de la Parchetul General sunt:
- col. CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, la data faptelor adjunct al directorului general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual;
- col. (r) CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN, la data faptelor inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu;
- col. (r) ŞINDILE IONUŢ CĂTĂLIN, la data faptelor prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu;
- col. (r) CIOBANU LAURENŢIU CRISTIAN, la data faptelor comandant de batalion în cadrul DGJMB, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă şi o infracţiune de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- inculpatul col. POPESCU CĂTĂLIN RĂZVAN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă aflate în concurs real;
- col. ZĂVOIANU MARIAN ION, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- lt.col. DUMITRU ADRIAN COSTEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă şi trei infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- mr. MOLDOVEANU LUCA FLORIN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- cpt. MIHAI MARIUS DANIEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. (r) BELECCIU ALIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. maj. BÎRSAN MARIAN CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. BOLAT CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. adj. şef BUZATU GEORGE, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. CARMOCANU FLOREA, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real;
- plt. adj. şef (r) CUSTRIN BARDAHAN PAVEL, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă;
- plt. maj. (r) ZAMFIR GEORGE CONSTANTIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă.
Acuzaţiile
Procurorii au acuzat că jandarmii care au coordonat acţiunea de la protestul din 10 august 2018 şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile şi au ordonat şi condus intervenţia în forţă pentru dispersarea a 30.000 de protestatari. În urma brutalei interveniţii, peste 400 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
"În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, col. CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, în calitate de comandant al acţiunii, precum şi inculpaţii CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN, şi ŞINDILE IONUŢ CĂTĂLIN, în calitate de coordonatori ai aceleiaşi acţiuni, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispoziţiilor legale, intervenţia în forţă în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piaţa Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenţie pe care ulterior au şi condus-o. Faptele inculpaţilor au avut drept consecinţe îngrădirea libertăţii de întrunire şi a dreptului la integritate fizică şi psihică a manifestanţilor prezenţi în Piaţa Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituţia României şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum şi provocarea de suferinţe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 şi 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane", transmit procurorii militari.
Procurorii mai arată că "intervenţia în forţă a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii, principii consacrate de reglementările legale în materie şi reflectate în jurisprudenţa CEDO. Astfel, s-a reţinut că jandarmii au acţionat nu doar împotriva împotriva persoanelor care se manifestau violent, în vederea izolării acestora şi aplicării măsurilor legale, ci şi împotriva manifestanţilor paşnici, care constituiau marea majoritate a protestatarilor".
Reamintim că una dintre marile nemulţumiri ale societăţii civile este faptul că decidenţii politici consideraţi responsabili pentru reprimarea brutală a 100.000 de protestatari nu au fost niciodată puşi sub acuzare. Ne referim la Carmen Dan, ministru de Interne la data Jandarmeriadei, Liviu Dragnea, lider PSD şi Viorica Dăncilă, premier.
