Pîslaru, furios după a 5-a amânare a deciziei CCR pe pensiile magistraţilor: Savonea crede că românii sunt atât de tâmpiţi?
Dragoş Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene, s-a dezlănţuit miercuri, într-o emisiune la Euronews, la adresa Curţii Constituţionale şi a Liei Savonea, şefa Înaltei Curţi, după ce CCR a amânat din nou decizia pe reforma pensiilor magistraţilor. Efectul: România a pierdut 231 de milioane euro din PNRR.
Aceasta după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea a depus o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară privind legea pensiilor speciale ale magistraţilor, ceea ce a folosit drept argument pentru CCR de a amâna, pentru a cincea oara, decizia.
În privinţa acestui argument, ministrul Proiectelor Europene a subliniat că „discutăm de acelaşi proiect, fără nicio virgulă, fără modificare, din luna septembrie”.
„Dacă exista vreun argument sau vreo întrebare la Curtea Europeană, trebuiau puse de la început lucrurile pe masă. Ca acum să creadă doamna Savonea sau cineva din zona respectivă că românii sunt chiar atât de tâmpiţi să creadă? Este o chestiune de ceea ce declara dumneaei: circuit juridic, dreptate, justiţie. Cine în ţara asta poate să se uite la doamna Savonea şi să-i dea dreptate că asta înseamnă justiţie în România?”, s-a întrebat Pîslaru.
Totodată, ministrul consideră că este vorba de un tertip juridic care se vede de la distanţă.
„Când eu ştiu că am o reformă importantă, unde există un conflict de interese, unde separaţia puterilor în stat spune că guvernul trebuie să rezolve, unde ai un angajament internaţional legat de Comisia Europeană, cu care ţara asta câştigă nişte bani, 231 de milioane de euro. Şi în ciuda acestora, să spui că Guvernul pune presiune pe CCR? Că nu înţelegem de ce se consideră că sunt tertipuri sau amânări, când e un demers juridic extraordinar de bine aşezat? Păi să fim serioşi, e vizibil de la distanţă”, a spus Dragoş Pîslaru.
Ministrul a subliniat că magistraţii se află într-o poziţie incompatibilă, fiind în acelaşi timp beneficiari ai pensiilor speciale şi cei care decid asupra legalităţii eliminării acestora. Pîslaru consideră că amânările succesive reprezintă o încălcare a separaţiei puterilor în stat.
„Când eram copil, existau diverse glume cu culmi şi una era culmea nesimţirii: să împingi o bătrânică pe scări şi să o întrebi de ce se grăbeşte. E declaraţia doamnei Savonea, cu privire la faptul că e o procedură judiciară, că o fi, că o păţi. În cadrul unui conflict vădit de interese. Magistraţii reprezentaţi de un grup mic, care contestă mai întâi pe procedură, iar apoi pe tot felul de alte idei, după ce CSM şi Înalta Curte contestă această lege, ele sunt într-un vădit conflict de interese, fiind într-o încălcare flagrantă a separaţiei puterilor în stat.
Tu nu recunoşti prerogativa Guvernului de a stabili bugete, de a avea grijă de finanţele ţării, de a păstra lucrurile în sustenabilitate şi echitate şi ataci la CCR. Şi faci acest demers, după care, la CCR, ai cinci întârzieri consecutive, că nu s-au putut întruni, că n-au venit, apoi motivaţia perfectă, concediu parental. E o situaţie unică în Europa. Ai un judecător care are şi pensie specială deja, are şi salariu de judecător şi acum intră în concediu parental. Şi-a făcut timp şi a venit, e de apreciat”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Ministrul a subliniat în acest sens că este vorba despre o „palmă” dată de fapt dreptăţii sau ideii de dreptate în societate „de cei care sunt acum marii sistemului de justiţie, după ce a fost şi reportajul Recorder şi toate lucrurile care au pus semne de întrebare. Ca acum să existe şi chestia asta? Că nu e nimic cu aceste întârzieri repetate? Repet: nu ştiu cine din ţara asta poate să creadă că există dreptate şi echitate.”
Reacţia Comisiei Europene:
„Comisia a luat act de amânarea deciziei Curţii Constituţionale a României privind pensiile speciale. Reforma pensiilor speciale face parte din cea de-a treia cerere de plată pe care România a depus-o în decembrie 2023. În mai 2025, Comisia, în decizia sa de punere în aplicare, a suspendat 231 de milioane EUR în legătură cu etapa 215, care vizează reforma pensiilor speciale.
În conformitate cu Regulamentul RRF, România avea termen până la 28 noiembrie 2025 să remedieze deficienţele identificate în decizia Comisiei din mai 2025. La 28 noiembrie 2025, autorităţile române au prezentat o cerere în care explicau modul în care au remediat etapele suspendate.
Comisia evaluează în prezent această cerere şi informaţiile respective şi va informa autorităţile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate comenta evaluările în curs”.
