DNA critică proiectul lui Predoiu privind SIIJ: A rupe din competenţa noastră sectorul judiciar fragmentează lupta anticorupţie

Proiectul adoptat luni de Guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar, susţine Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un comunicat de presă emis marţi.

Procurorii anticorupţie reclamă că “soluţia adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenţei după calitatea persoanei, şi nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnaţi” ceea ce ar reprezenta doar o “disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi”.

Mai mult, DNA subliniază faptul că “a rupe din competenţa DNA un sector vital [sectorul judiciar – n.r.] pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa”.

“Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcţionat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupţie în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnaţi 117 magistraţi (56 de procurori, 60 de judecători şi 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată”, se arată în comunicatul DNA.

Totodată, Direcţia Naţională Anticorupţie acuză faptul că discuţiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenţei unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei “sunt însoţite de o serie de atacuri la adresa DNA şi afirmaţii cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiţi procurori ai acestei direcţii asupra unor magistraţi, afirmaţii care tind să justifice înfiinţarea unor astfel de structuri”.

“Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezminţirilor oficiale făcute atât de instituţie, cât şi de procurorul şef al DNA, continuă să prolifereze în spaţiul public.

A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi nu reprezintă decât alegaţii nefondate, nesusţinute juridic şi menite să discrediteze instituţia şi să aducă atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori”, arată DNA.

Redăm în continuare, integral, comunicatul emis de Direcţia Naţională Anticorupţie:

În contextul dezbaterilor publice privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), Direcţia Naţională Anticorupţie aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Direcţia Naţională Anticorupţie s-a exprimat în mod ferm şi constant pentru desfiinţarea SIIJ şi revenirea în competenţa sa a faptelor de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi.

Această poziţie fermă a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în repetate rânduri, ea bazându-se pe argumente temeinice.

Subliniem din nou nevoia României de a dispune de o structură de combatere a corupţiei, cu precădere la nivelurile cele mai înalte, care să fie eficientă, funcţională, specializată, înzestrată cu un grad înalt de independenţă operaţională şi cu resurse umane şi tehnice pe măsură. Structura pe care o avem în vedere a fost deja creată încă din anul 2002 şi funcţionează de 20 de ani, aceasta fiind Direcţia Naţională Anticorupţie.

Pentru coerenţa urmăririi penale în cauzele de corupţie de nivel ridicat, pentru a valorifica eficient resursele deja alocate, soluţia nu este slăbirea mecanismului deja creat şi funcţional, ci întărirea lui. Aceasta înseamnă, printre altele, asigurarea faptului că Direcţia specializată are competenţă cu privire la toate sectoarele relevante ale societăţii şi cu privire la toate funcţiile publice relevante.

Într-un stat ca România, în care nivelul de percepţie a populaţiei cu privire la corupţie rămâne ridicat, combaterea corupţiei nu poate pierde din vedere sectoare esenţiale pentru funcţionarea unui stat, aşa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenţa DNA un sector vital pentru societatea românească este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa. Acest lucru a putut fi observat în perioada în care a funcţionat SIIJ, perioadă în care niciun dosar de corupţie în sistemul judiciar nu a mai fost trimis în judecată. În contrast, în perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar până în prezent au fost deja condamnaţi 117 de magistraţi (56 de procurori, 60 de judecători şi 1 magistrat asistent). Precizăm că mai sunt cauze aflate în continuare în diferite faze de judecată.

Pe de altă parte, nevoia de specializare a procurorilor şi de creare a instituţiilor specializate în combaterea corupţiei prin mijloace penale, aşa cum este DNA, este foarte clar prevăzută în convenţiile internaţionale la care România este parte şi a fost subliniată în dese rânduri de Comisia Europeană şi organizaţiile internaţionale. Cu titlu de exemplu, amintim art. 36 din Convenţia ONU împotriva corupţiei (1), sau art. 20 din Convenţia Penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei (2).

Proiectul adoptat de Guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluţia adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenţei după calitatea persoanei, şi nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnaţi. Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi.

Mai mult decât atât, faţă de prevederile proiectului de lege, competenţa noilor procurori desemnaţi pentru a desfăşura urmărirea penală în cauzele privind judecători şi procurori s-ar putea extinde asupra altor persoane, ceea ce ar putea ştirbi în continuare din competenţa DNA şi ar putea afecta activitatea acestei Direcţii.

Totodată, modalitatea de selecţie a procurorilor desemnaţi este, la rândul ei, de natură să compromită perspectiva efectuării unor anchete profesioniste şi eficiente în ceea ce priveşte corupţia în sectorul judiciar. Astfel, pe de o parte, aceşti procurori sunt desemnaţi printr-o procedură necompetitivă, spre deosebire de procurorii DNA care sunt numiţi în urma unui riguros concurs. Apoi, unul din criteriile avute în vedere pentru desemnare, respectiv conduita morală ireproşabilă, este măsurată prin consultarea opiniei formulate de parchetele, instanţele de judecată şi baroul din raza teritorială în care candidatul a funcţionat. Cu alte cuvinte este solicitată tocmai opinia persoanelor care, potenţial, ar putea fi subiect al anchetelor acestor procurori, ceea ce este foarte îngrijorător.

Prin antiteză, procurorii DNA nu sunt selectaţi în funcţie de opinia persoanelor din categoria celor pe care le anchetează. Mai mult decât atât, un alt element de apreciere a conduitei ireproşabile îl reprezintă ”rezoluţiile de clasare care privesc activitatea procurorului” emise de Inspecţia Judiciară. Aceasta reprezintă o flagrantă încălcare a prezumţiei de nevinovăţie a procurorului care, la un moment dat, ar fi putut să fie victima unei plângeri vexatorii, neconfirmate de ancheta disciplinară. Nu în ultimul rând, acestor procurori nu li se pretinde să aibă experienţă profesională în instrumentarea cauzelor de corupţie, ci doar o experienţă generală în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale, ceea ce încalcă în mod evident cerinţele exprimate atât de Comisia de la Veneţia cât şi de rapoartele MCV.

În acelaşi timp, constatăm că discuţiile purtate la nivel public în legătură cu justificarea existenţei unei SIIJ sau a unei forme alternative a ei sunt însoţite de o serie de atacuri la adresa DNA şi afirmaţii cu privire la presupuse abuzuri comise în trecut de către anumiţi procurori ai acestei direcţii asupra unor magistraţi, afirmaţii care tind să justifice înfiinţarea unor astfel de structuri.

Conducerea DNA respinge din nou, cu fermitate, acest tip de abordări denigratoare care, în ciuda dezminţirilor oficiale făcute atât de instituţie, cât şi de procurorul şef al DNA, continuă să prolifereze în spaţiul public.

A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi nu reprezintă decât alegaţii nefondate, nesusţinute juridic şi menite să discrediteze instituţia şi să aducă atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori.

Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA; numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare; majoritatea dosarelor cu fapte de corupţie săvârşite de magistraţi fuseseră constituite la plângerile sau denunţurile depuse de cetăţeni.

În ceea ce priveşte Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 5488/IJ/1365/DIP/2018, din data de 05.04.2019 având ca obiect respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu acestea care este invocat uneori şi care a devenit suport al alegaţiilor referitoare la presupusele abuzuri ale procurorilor DNA, acest raport a fost contestat conform prevederilor legale. De altfel, chiar şi Consiliul Superior al Magistraturii menţionează că Raportul Inspecţiei Judiciare - nu produce efecte juridice, nefiind altceva decât „expresia rezultatelor unui control” (3).

DNA contestă în continuare rezultatele acestui Raport. Concret, la data de 20 ianuarie 2022, faţă de Decizia civilă prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat Hotărârea Plenului CSM de aprobare a Raportului Inspecţiei Judiciare, DNA a formulat o Contestaţie în anulare întemeiată pe potenţiala existenţă a unui caz de incompatibilitate a judecătorului, legat de suspiciunea rezonabilă privind lipsa de imparţialitate a unuia dintre membri completului de judecată care a pronunţat decizia.

1 Art. 36 - Fiecare stat parte face astfel încât, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să existe unul sau mai multe organisme ori persoane specializate în lupta împotriva corupţiei prin investigaţii şi reprimare. Acest organism sau aceste organisme ori aceste persoane îşi vor acorda independenţa necesară, conform principiilor fundamentale ale sistemului juridic al statului parte, pentru a putea exercita eficient funcţiile lor la adăpost de orice influenţă necuvenită. Aceste persoane sau personalul respectivului ori respectivelor organisme ar trebui să aibă formarea şi resursele adecvate pentru a-şi exercita sarcinile.

2 Art. 20 - Fiecare parte adoptă măsurile care se dovedesc necesare pentru ca persoane sau entităţi să fie specializate în lupta împotriva corupţiei. Ele vor dispune de independenţa necesară în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al părţii, pentru a-şi putea exercita funcţiile în mod eficace şi libere de orice presiune ilicită. Părţile veghează ca personalul respectivelor entităţi să dispună de o pregătire şi de resurse financiare adaptate funcţiilor pe care le exercită.

3 Întâmpinarea nr. 4181 din data de 17.03.2021 formulată de Consiliul Superior al Magistraturii către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ, în cadrul acţiunii civile de revocare a Hotărârii Plenului CSM prin care s-a aprobat raportul IJ nr 5488/IJ/2501/DIJ/1365/DIP/2018.