DNA cere arestarea Elenei Udrea în dosarul Microsoft

După ce a cerut arestarea Elenei Udrea în dosarul Gala Bute, DNA a format miercuri o nouă cerere vizând un al doilea mandat de arestare pe numele fostei candidate la preşedinţie, în dosarul Microsoft.

Noile acuzaţii ce i se aduc Elenei Udrea sunt de trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea), trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e-România), trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii de avere.

Pe lângă faptul că a fost la curent şi şi-a ajutat fostul soţ să disimuleze banii pe care acesta i-a primit cu titlu de mită, Elena Udrea este acuzată că a cerut, ea însăşi, 500.000. de euro de la un om de afaceri pentru a-i rezolva problemele în justiţie.

Procurorii mai acuză că afirmaţiile făcute de Udrea în spaţiul public cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse sunt în măsură să influenţeze declaraţiile inculpatului Cocoş Dorin şi ale unui martor.

În consecinţă, DNA cere înlocuirea măsurii controlului judiciar dispus asupra Elenei Udrea în dosarul Microsoft cu arestarea preventivă.

În referatul transmis Camerei Deputaţilor se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă că, în cursul anului 2010, o persoană din cercul relaţional al lui Cocoş Dorin a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Elena Udrea la o bancă.

Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit, arată procurorii.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, fostul soţ al Elenei Udrea, Cocoş Dorin, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude sau apropiaţi, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărarea unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziţionat din creditul menţionat, teren situat în Bucureşti.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, Dorin Cocoş urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relaţional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adiţional din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Cocoş Dorin, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menţionate arată că preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.

Aşadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoş Dorin ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru că, prin intermediul ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme Elena Gabriela Udrea, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte al unui partid politic, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

DNA mai susţine că Dorin Cocoş a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu soţia sa, Elena Udrea.

Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial, arată procurorii.

În anul 2010, Cocoş Dorin, în baza înţelegerii cu Elena Udrea ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăţi cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro, pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

În anul 2013, pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse faţă de un om de afaceri vizat de anchetă, Elena Udrea ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracţiunile de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere), în luările de poziţie publice în mass-media, Udrea Elena Gabriela a făcut afirmaţii cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse, afirmaţii ce vizează fondul cauzei şi care sunt în măsură să influenţeze declaraţiile inculpatului Cocoş Dorin şi ale unui martor, toate acestea în condiţiile în care aceasta nu a dat declaraţii în dosarul penal.

Faptul că Elena Udrea a încălcat una dintre obligaţiile impuse ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, şi anume „să nu se apropie de ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate, concluzionează procurorii.