Dizolvarea PRU, pe masa Parchetului General. Bogdan Diaconu critică iniţiativa "ONG-urilor lui Soros"
alte articole
"Statul de drept este ameninţat de forţe paramilitare", a fost avertismentul sumbru transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Dacian Cioloş de trei organizaţii non-guvernamentale - ActiveWatch, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în România şi Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii în România.
În cadrul unei scrisori deschise publicate vineri, cele trei ONG-uri cer preşedintelui şi primului ministru să ia atitudine în mod public "faţă de acest atac direct la adresa statului de drept".
Mai mult, organizaţiile au sesizat Parchetul General pentru a iniţia demersurile juridice în vederea dizolvării partidului condus de Bogdan Diaconu, dar şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru "apărarea statului de drept în faţa acestui atac extremist şi antidemocratic."
În replică, şeful PRU Bogdan Diaconu a criticat iniţiativa celor trei ONG-uri "legate ombilical de George Soros şi de politicile acestuia pentru România".
Scrisoare deschisă pentru Iohannis şi Cioloş
"Cu profundă îngrijorare vă supunem atenţiei o situaţie al cărei efect negativ asupra democraţiei şi statului de drept din România riscă să arunce ţara în negura unui trecut deloc îndepărtat, când un regim politic totalitar a găsit a face diferenţa dintre majoritate şi minoritatea etnică prin acţiuni aducătoare de moarte. Vă solicităm respectuos să luaţi atitudine în mod public faţă de acest atac direct la adresa statului de drept şi să ne comunicaţi demersurile legale pe care le-aţi întreprins. (...) în România secolului XXI, a fost înfiinţată o formaţiune paramilitară.
Scopul declarat al organizaţiei este, conform creatorului şi comandantului acesteia, atunci când autorităţile se vor uita în altă parte, "vom avea noi grijă de aceşti români asupriţi pe care nu-i apără nimeni". Autorul declaraţiei este nimeni altul decât Daniel Ghiţă, fost ofiţer în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP) şi actual membru al unui partid cu evidente tendinţe de extremă dreapta.
Pentru a clarifica situaţiile în care "Patrula Vlad Ţepeş" va acţionă, fostul campion de arte marţiale a adăugat următoarele: "Dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri, trebuie să dăm un semnal că România nu este sat fără câini, în care oricine urlă mai tare sau se ia de cei slabi şi neajutoraţi are câştig de cauză. […] vom colabora cu autorităţile şi le vom informa asupra acestor situaţii, dar dacă autorităţile se vor uita în altă parte, vom avea noi grijă de aceşti români asupriţi pe care nu-i apără nimeni".
Înfiinţarea organizaţiei paramilitare "Patrula lui Vlad Ţepeş" de către Partidul România Unită, condus de deputatul Bogdan Diaconu, vine ca o confirmare a intenţiilor conducerii partidului de a dezvolta propria construcţie politică după modelul partidului de extremă dreapta Jobbik, din Ungaria. La nivelul Uniunii Europene, şi nu numai, este foarte bine cunoscută acţiunea Gărzii Maghiare, organizaţia paramilitară condusă de un fost ministru al Apărării din Ungaria, şi efectele devastatoare asupra comunităţilor de romi din ţara vecină. Scopul Patrulei lui Vlad Ţepeş este similar cu cel al Gărzii Maghiare, formaţiunea paramilitară maghiară având drept obiectiv, conform propriului statut: să apere Ungaria, lipsită de apărare fizică, spirituală şi intelectuală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Vona c. Ungariei, a arătat că statul nu trebuie să aştepte până când o mişcare politică recurge la violenţă pentru a interveni, statul având dreptul de a lua măsuri preventive pentru a proteja democraţia, atunci când s-a stabilit că o asemenea mişcare a început să facă paşi concreţi în viaţa publică pentru a implementa principii incompatibile cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, Curtea a apreciat că "demonstraţia din partea actorilor politici a abilităţii şi a dorinţei acestora de a organiza o forţă paramilitară depăşeşte utilizarea mijloacelor legale şi paşnice de a îşi articula propriile opinii politice". Curtea Europeană arată că "dacă autorităţile ar fi achiesat la continuarea activităţilor acestei mişcări prin menţinerea existenţei lor juridice în forma privilegiată a unei entităţi recunoscute de legea asocierii, opinia publică ar fi putut percepe acest lucru ca o legitimare din partea statului a acestei ameninţări".
Considerăm că declaraţiile privind acţiunile cu caracter de mobilizare civică în cazul situaţiilor de urgenţă, cum ar fi căderile masive de zăpadă sau inundaţiile, au rolul de a induce în eroare instituţiile şi opinia publică cu privire la scopul real al acţiunii comune a partidului extremist şi a organizaţiei paramilitare. Pentru conturarea unei imagini cât mai clare asupra intenţiilor noului partid extremist şi a braţului său armat, trebuie observat manifestul publicat de Bogdan Diaconu în data de 14 noiembrie 2015, sub titlul "Ne-am săturat de Europa". În respectiva luare de poziţie, Bogdan Diaconu precizează că "Ne-am săturat să ne înveţe Europa care sunt drepturile infractorilor, minorităţilor, homosexualilor, pedofililor, musulmanilor, în timp ce noi, românii, nu mai avem decât dreptul să murim în tăcere".
Constituţia României şi legea partidelor politice din România arată cât se poate de clar că nimeni nu este mai presus de lege, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Nu în ultimul rând, considerăm că reformele democratice prin care România şi-a câştigat un statut binemeritat în organizaţii precum Uniunea Europeană şi NATO constituie un fundament solid pe care se poate construi în continuare.
Revoluţia română a costat ţara noastră 1.166 de vieţi omeneşti, iar aceste sacrificii au fost realizate pentru instalarea democraţiei şi a statului de drept şi nicidecum pentru o Românie în care forţele paramilitare extremiste împart dreptatea după bunul plac. Soluţia pentru deficienţele instituţionale este reforma administrativă şi întărirea capacităţii acestor instituţii, în niciun caz înfiinţarea de structuri paralele de tip paramilitar. Prin intenţiile declarate, Patrula înfiinţată de Partidul România Unită constituie un atac direct la adresa ordinii de drept şi o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, prin aceea că urmăreşte să se substituie forţelor de ordine abilitate legal, constituind un sistem paralel, o structură de tipul miliţiilor paramilitare.
Facem precizarea că am sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a iniţia demersurile juridice pentru dizolvarea Partidului România Unită, precum şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pentru a pune această problemă pe agenda CSAT şi a identifica soluţiile necesare pentru apărarea statului de drept în faţa acestui atac extremist şi antidemocratic.
În speranţa unei reacţii în sprijinul apărării democraţiei şi a statului de drept, vă rog să primiţi, Stimaţi domni, expresia salutărilor noastre distinse."
Reacţia lui Bogdan Diaconu
"Cele trei ONG-uri deranjate de Patrula civică Vlad Ţepeş sunt legate ombilical de George Soros şi de politicile acestuia pentru România. Noi nu am ascuns faptul că suntem împotriva manipulării politicilor publice ale României prin intermediul acelei societăţi civile care este înregimentată pe statele de plată ale lui Soros. Cred că România are dreptul la o societate civilă românească, una care să lupte pentru interesele ţării, iar ONG-urile cu pricina nu se încadrează în această categorie.
Ceea ce au observat cititorii mei de pe Facebook când au văzut aceste demersuri de desfiinţare a PRU a fost următorul lucru: cum de aceşti mari apărători ai statului de drept în România nu au depus acest gen de sesizări când organizaţiile extremiste maghiare îşi făceau tabere paramilitare dovedite în Transilvania sau când UDMR acţiona pe faţă împotriva Constituţiei României şi se asocia cu organizaţii precum Jobbik sau HVIM?
Cât despre ameninţările cu moartea primite de Patrula Vlad Ţepeş din partea extremiştilor maghiari, văd că nu se indignează nimeni, deşi noi nu am provocat pe nimeni, iar ca partid nu cerem decât respectarea Constituţiei şi a legilor ţării!", a fost reacţia şefului PRU, Bogdan Diaconu, care subliniază că demersul de desfiinţare a Patrulei Vlad Ţepeş vine chiar înainte de a prezenta programul detaliat şi regulamentul de funcţionare al grupării.