Diplomaţi europeni au avertizat în privat Kremlinul că sunt gata să doboare avioanele ruseşti care încalcă spaţiul aerian NATO

Diplomaţi europeni au avertizat Kremlinul în această săptămână că NATO este pregătită să răspundă la noi încălcări ale spaţiului său aerian cu forţă deplină, inclusiv prin doborârea unor avioane ruseşti, au declarat oficiali familiarizaţi cu schimbul de replici, relatează Bloomberg.

La o întâlnire tensionată de la Moscova, trimişi britanici, francezi şi germani şi-au exprimat îngrijorările cu privire la o incursiune a trei avioane de luptă MiG-31 peste Estonia săptămâna trecută, au spus oficialii, care au vorbit sub condiţia anonimatului deoarece discuţiile au avut loc cu uşile închise. În urma conversaţiei, aceştia au concluzionat că încălcarea fusese o tactică deliberată ordonată de comandanţii ruşi.

Oficialii ruşi au negat că avioanele lor ar fi traversat spaţiul aerian estonian şi au insistat că nu încearcă să testeze NATO. Ei au spus că un incident separat, în care dronele ruseşti au intrat în Polonia, a fost rezultatul unei erori. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în această săptămână că zborurile militare ruseşti se ghidează după reguli internaţionale.

Statele estice membre NATO s-au confruntat în această lună cu o serie de încălcări care au reprezentat un test fără precedent pentru hotărârea Alianţei, într-un moment în care Vladimir Putin intensifică atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene, iar sprijinul SUA pentru Kiev este fluctuant.

Preşedintele Donald Trump a îndemnat în această săptămână Ucraina să recupereze tot teritoriul capturat de Rusia „cu sprijinul Uniunii Europene” şi a definit rolul SUA ca fiind vânzător de arme pe care aliaţii le pot trimite pe câmpul de luptă.

Relatarea întâlnirii de la Moscova arată că Putin a primit un avertisment mai ferm despre avioanele şi dronele care au intrat în spaţiul aerian al Europei de Est şi oferă o perspectivă asupra politicii de tipul "pe marginea prăpastiei" dintre cele două părţi.

În timpul discuţiilor, un diplomat rus le-a spus europenilor că incursiunile au fost un răspuns la atacurile ucrainene asupra Crimeei, au menţionat oficialii. Kremlinul a afirmat că respectivele operaţiuni nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO şi, ca urmare, Rusia consideră că este deja angajată într-o confruntare care include naţiuni europene.

Partea rusă a luat note extinse în timpul conversaţiei, au spus oficialii, ceea ce i-a determinat pe europeni să speculeze că li se ceruse să furnizeze un raport detaliat al poziţiei NATO în lanţul de comandă.

Un oficial guvernamental german a confirmat că a avut loc o întâlnire şi că ambasadorii i-au transmis Moscovei că incursiunile trebuie să înceteze. Cancelarul Friedrich Merz a declarat joi că se coordonează cu Parisul, Londra şi Varşovia şi susţine „toate măsurile necesare.”

Purtătorii de cuvânt ai Regatului Unit şi Franţei nu au putut comenta imediat asupra întâlnirii. Preşedintele Emmanuel Macron a refuzat să precizeze cum ar răspunde NATO la noi incursiuni, într-un interviu acordat la France 24 miercuri.

Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord, care declanşează consultări privind o ameninţare percepută, a fost invocat doar de nouă ori de la înfiinţarea alianţei în 1949 — iar două dintre acele cazuri au avut loc în această lună, ca urmare a incursiunilor în Polonia şi Estonia.

Autorităţile din Danemarca au declarat miercuri că ar putea face acelaşi lucru în timp ce investighează un potenţial rol rus în atacurile cu drone care au perturbat traficul aerian, deşi Kremlinul a negat din nou implicarea.

„Intenţia este de a crea diviziune şi de a ne speria. Ameninţarea din atacurile hibride a venit pentru a rămâne”, a declarat jurnaliştilor ministrul Justiţiei, Peter Hummelgaard, joi.

Creşterea bruscă se aliniază cu opinia unor oficiali de securitate că o mişcare beligerantă din partea Moscovei, al cărei război împotriva Ucrainei a intrat în al patrulea an, probabil nu ar apărea sub forma unui atac convenţional împotriva Occidentului, ci mai degrabă ca o operaţiune hibridă cu ambiguitate deliberată asupra originii şi motivaţiilor sale.

„Rusia ne testează, ne testează pregătirea, ne testează angajamentul de a riposta. Cred că este foarte important să arătăm solidaritate — şi, mai important, reacţie rapidă”, a declarat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda într-un interviu luni, la New York, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Totuşi, semnele de întrebare asupra intenţiilor Kremlinului pun o dilemă pentru oficialii europeni, care se feresc de orice ar putea declanşa o escaladare a tensiunilor cu Moscova şi le îngreunează menţinerea unităţii.

Trump a sprijinit liderii NATO, inclusiv pe Donald Tusk din Polonia, care au cerut ferm doborârea avioanelor ruseşti, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că aliaţii NATO riscă să cadă în „capcana escaladării” a lui Putin dacă vor deschide focul asupra aeronavelor ruseşti.

„Dacă NATO doboară un avion rusesc sub pretextul unei presupuse încălcări a spaţiului său aerian, asta va fi război”, a spus joi ambasadorul rus Alexei Meşkov în timpul unei emisiuni la postul de radio francez RTL.

Alţi lideri NATO, inclusiv prim-ministra italiană Giorgia Meloni, au îndemnat, de asemenea, la prudenţă, avertizând aliaţii să nu muşte momeala Kremlinului, deşi premierul olandez Dick Schoof a spus că ar susţine doborârea unui avion.

„Ruşii ar trebui să fie conştienţi că s-ar putea întâmpla dacă intră în spaţiul aerian NATO”, a declarat Schoof într-un interviu, joi, la New York.

Incursiunile au scos la iveală şi probleme mai practice legate de apărarea la graniţa estică a NATO.

Autorităţile române au monitorizat o dronă rusească ce a pătruns în spaţiul aerian al ţării 50 de minute pe 13 septembrie. Deşi a fost urmărită de două avioane de vânătoare F-16, decizia de a nu o doborî — invocând riscuri legate de resturi căzătoare — a stârnit critici.

„Când este vorba de propria ta securitate, nu există o prioritate mai mare decât să le arăţi celor care te testează că eşti capabil să-ţi protejezi spaţiul aerian. Credibilitatea ta este în joc”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu pentru postul Digi TV.

Consiliul Suprem de Apărare al României a aprobat joi reguli de angajare pentru doborârea aeronavelor. Pentru autorităţile de la Bucureşti, dilema ţine şi de lipsa fondurilor şi a echipamentului adecvat, au menţionat oficiali familiarizaţi cu deliberările.

Dobo­rârea unei drone cu rachete de avion de vânătoare — aşa cum s-a întâmplat în Polonia luna aceasta — este costisitoare şi ineficientă, au spus oficialii. Sisteme anti-dronă asemănătoare celor desfăşurate în Ucraina — precum şi instrumente neletale, cum ar fi bruiajul şi controlul cibernetic — sunt mai necesare, au spus ei.