Cancelarul Merz susţine utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a sprijini Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz este în favoarea utilizării a aproximativ 140 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a acorda un împrumut fără dobândă Ucrainei.
„Acest împrumut ar fi rambursat numai după ce Rusia ar compensa Ucraina pentru daunele cauzate în timpul acestui război”, a scris Merz într-un articol de opinie publicat joi în Financial Times.
Potrivit cancelarului, această măsură ar elibera statele membre ale UE de obligaţia de a finanţa ele însele o mare parte din sprijinul necesar Ucrainei în viitorul apropiat.
Conform propunerii lui Merz, împrumutul ar fi garantat mai întâi de statele membre, înainte de a fi garantat cu bani din următorul buget pe termen lung al UE din 2028, a relatat publicaţia citată.
Potrivit cancelarului german, fondurile ar putea asigura capacităţile de apărare ale Ucrainei pentru mai mulţi ani. El a declarat că intenţionează să prezinte propunerea la summitul informal al UE de săptămâna viitoare de la Copenhaga.
„Acum este momentul să aplicăm o pârghie eficientă care să perturbe jocul cinic al preşedintelui rus de a câştiga timp şi să-l aducă la masa negocierilor”, a spus Merz.
Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 200 de miliarde de euro din activele Băncii Centrale Ruse au fost îngheţate în Uniunea Europeană din cauza invaziei ruse în Ucraina. O mare parte din acestea sunt deţinute de depozitarul de valori mobiliare Euroclear, cu sediul la Bruxelles.
Dobânzile generate de aceste active sunt deja utilizate pentru a finanţa arme şi muniţii pentru Ucraina.
Confiscarea directă a activelor băncii centrale ruse în acest scop este privită cu scepticism de mulţi în UE, inclusiv Germania, din cauza preocupărilor juridice, a potenţialului prejudiciu adus reputaţiei sectorului financiar european şi a probabilităţii unor măsuri de retorsiune.
Moscova avertizase deja UE în 2023 împotriva confiscării proprietăţilor ruseşti de stat sau private.
Având în vedere aceste obstacole, au fost explorate modalităţi alternative de utilizare a fondurilor.
De exemplu, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus recent acordarea unui împrumut reparatoriu Ucrainei bazat pe partea lichidă a fondurilor, lăsând în acelaşi timp activele subiacente intacte.
Faptul că Merz insistă acum pentru luarea de măsuri reflectă interesul naţional al Germaniei. Berlinul se află din ce în ce mai mult singur în prima linie a finanţării Ucrainei. Guvernul consideră că a depăşit deja Statele Unite ca cel mai important susţinător al ţării.
Şi, având în vedere că alte naţiuni europene importante, precum Franţa şi Marea Britanie, sunt mult mai puţin dispuse să contribuie, oficialii se tem că povara asupra Germaniei ar putea deveni în curând prea mare, subminând sprijinul intern pentru continuarea ajutorului.
Ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil, a subliniat că Germania este acum pregătită să exploreze noi căi.
„Trebuie să exercităm o presiune maximă asupra lui Putin, pentru ca acesta să pună capăt în sfârşit războiului brutal împotriva Ucrainei. Uciderile trebuie să înceteze. Trebuie să continuăm să consolidăm capacităţile de apărare ale Ucrainei şi să le asigurăm pentru anii următori. Iar în ceea ce priveşte reconstrucţia, Putin trebuie să plătească pentru distrugerile cauzate de războiul său”, a declarat el joi.
