Diaconescu: Relaţia economică Româno-Rusă e foarte bună, agenda politică trebuie actualizată

Relaţia economică dintre România şi Rusia este una foarte bună, însă agenda politică, în special în domeniul securităţii, trebuie actualizată, a declarat duminică ministrul de externe Cristian Diaconescu.

"Din punct de vedere economic, relaţia (cu Rusia - n.r.) este foarte bună, schimburile economice au crescut cu 37% în 2011", a spus el la emisiunea "După 20 de ani".

Şeful diplomaţiei române a precizat că există un deficit pe partea de energie, "importurile noastre fiind cu un miliard şi ceva în deficit".

"În ceea ce priveşte, însă, aspectele politice, cred că lipseşte deocamdată pe agenda bilaterală tematică legată de chestiunile politice şi de securitate ale regiunii", a spus Diaconescul

"Suntem vecini la Marea Neagră, avem o Strategie a Dunării a Uniunii Europene, unde România şi Austria sunt şefi de filă şi faţă de care Federaţia Rusă este interesată, ca să nu mai vorbim de alte proiecte care ţin de securitatea zonei. Deci, din acest punct de vedere, cred că agenda politică trebuie upgradată. Cea economică funcţionează. Poate şi cea culturală ar trebui să beneficieze de un semnal mai bun", a admis oficialul.

După alegerea lui Vladimir Putin în funcţia de preşedinte, România se aşteaptă ca "intenţia lor (ruşilor - n.r.) de a avea o atitudine ceva mai substanţială pe politica externă să se concretizeze".

În ceea ce priveşte oportunităţile economice, România ar trebui să se concentreze, pe lângă spaţiul rus, pe zona Caucazului şi Asiei Centrale", a atras atenţia şeful diplomaţiei.

El a subliniat, însă, că vrea să ţină "departe nivelul negocierii economice de nivelul negocierii politice" şi să nu existe interferenţe între cele două paliere. "Noi (Rusia şi România - n.r.) suntem state egale din punct de vedere politic, poate din punct de vedere economic există defazări, dar lucrurile aşa trebuie să rămână", a adăugat el.

"Din punctul nostru de vedere nu se poate pune problema niciunui fel de concesii inter plan economic, plan politic", deşi la ruşi marile companii sunt de stat, a subliniat Diaconescu.

Întrebat despre tezaur, ministrul a afirmat că există "o dovadă juridică că există, si anume reflectarea in Acordul conex la Tratatul politic de bază din 2003 a faptului că tezaurul există". "Tocmai de aceea s-a şi înfiinţat o comisie între cele două ţări care să evalueze acest tezaur", a adăugat el

Întrebat dacă această comisie mai funcţionează, ministrul a răspuns că trebuie întrebaţi şefii săi, care nu sunt din zona politică, ci a societăţii civile, academice. "Din păcate, pentru că, dacă ar fi fost din zona guvernamentală şi partea rusă ar fi acceptat acest lucru, în momentul acesta eram în măsură să vă dau un răspuns", a explicat şeful diplomaţiei.

"Ce putem noi face este de a genera constituirea acestei comisii mixte. Evident că interesul părţii române trebuie să fie complex din acest punct de vedere şi nu numai pe dimensiunea diplomatică", a adăugat el.

În 1992, România şi Rusia au început negocierile pentru semnarea unui Tratat politic de bază. Negocierile au durat peste 11 ani. Opoziţia şi opinia publică din România cereau ca în textul Tratatului să fie incluse chestiunea tezaurului României trimis în Rusia, în perioada Primului Război Mondial, în 1917, sub regele Ferdinand şi care a fost confiscat ulterior de puterea sovietică, precum şi condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939 şi modificarea articolului privind neaderarea la alianţe care pot fi îndreptate împotriva uneia dintre părţi, ceea ce Moscova refuza categoric. În 1996, Ion Iliescu a acceptat semnarea Tratatului, însă, în aprilie 1996, ministrul de externe rus de atunci, Evgheni Primakov, a fost anunţat cu zi înainte de semnarea textului Tratatului că România nu este pregătită să parafeze documentul.

Relaţiile dintre România şi Rusia s-au normalizat abia în 2003, când preşedintele Ion Iliescu a mers la Moscova pentru a semna un nou Tratat politic de bază cu Rusia, la câteva luni după ce România a fost invitată să adere la NATO. În textul Tratatului nu au fost incluse problema tezaurului românesc şi dezavuarea Pactului Ribbentrop-Molotov, acestea făcând obiectul unei declaraţii politice comune. În urma semnării Tratatului politic de bază dintre Rusia şi România, cele două părţi au convenit înfiinţarea, în toamna anului 2003, unei comisii mixte alcătuite din experţi pentru clarificarea, în baza documentelor, a situaţiei valorilor, bunurilor şi documentelor româneşti depozitate în Rusia.

Tezaurul românesc a fost trimis de România în Rusia Ţaristă în 1917 şi nu a fost niciodată recuperat. Hotărârea de a trimite tezaurul României în Rusia a fost luată de Guvernul României la sfârşitul anului 1916, când exista temerea că germanii, austriecii sau turcii vor ocupa Moldova, singura provincie româneasca rămasă neocupată.

Tezaurul includea tezaurul Băncii Naţionale a României, valori aparţinând unor diverse bănci româneşti, colecţii de artă, bijuterii şi arhive. Doar cele 93,36 tone aur din primul transport de tezaur (1,2 miliarde dolari la preţul aurului din 1990) reprezintă aproximativ o treime din rezerva actuală de aur a Rusiei.

La 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă. Partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin tratat; în schimb s-a agreat constituirea unei comisii de istorici români şi ruşi care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19- 21 octombrie 2004, la Bucureşti, copreşedinţii acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Aleksandr Oganivici Ciubarian. Cu toate acestea, lucrările comisiei nu au mai avansat aproape deloc până în prezent.