Dezvăluiri. Cine sunt "beneficiarii finali" ai subvenţiilor agricole UE în valoare de trei miliarde EUR [The Guardian]

Uniunea Europeană a acordat subvenţii agricole uriaşe companiilor a mai mult de 10 miliardari între 2018 şi 2021, inclusiv companiilor deţinute de fostul prim-ministru ceh Andrej Babis şi de omul de afaceri britanic Sir James Dyson, potrivit unui material publicat de The Guardian.

Sursa citată afirmă că 17 miliardari au fost „beneficiarii finali” ai ajutoarelor UE pentru agricultură în valoare de 3,3 miliarde EUR în perioada de patru ani, chiar dacă mii de ferme mici au fost închise, conform analizei datelor oficiale, dar opace, din statele membre ale UE.

Printre cei 17 „beneficiari finali” care figurează pe lista Forbes a bogătaşilor din 2022 se numără:

- Babis, fostul prim-ministru ceh care a fost achitat în februarie pentru fraudă legată de subvenţiile pentru agricultură;

- James Dyson, magnatul britanic al aspiratoarelor care a susţinut că Marea Britanie ar trebui să părăsească UE şi a cărui companie a primit plăţi înainte de Brexit;

- Guangchang Guo, un investitor chinez care deţine clubul de fotbal Wolverhampton Wanderers.

- Clemens Tönnies, magnatul german al cărnii care a recunoscut că „s-a înşelat” în privinţa lui Vladimir Putin în 2022;

- Anders Holch Povlsen, danezul susţinător al naturii şi proprietar de terenuri private în Regatul Unit;

- Kjeld Kirk Kristiansen, producătorul danez de jucării şi fost CEO al Lego.

„Este o nebunie. Marea majoritate a fermierilor se luptă să trăiască”, a declarat Benoit Biteau, fermier organic francez şi deputat european din partea Verzilor.

UE acordă fermierilor o treime din întregul său buget prin intermediul politicii agricole comune (PAC), care distribuie bani mai degrabă în funcţie de suprafaţa de teren deţinută de un fermier, decât în funcţie de nevoia de sprijin a acestuia.

Cu toate acestea, normele stricte privind confidenţialitatea, cerinţele permisive de transparenţă şi lanţurile complexe de proprietate a întreprinderilor a făcut să fie dificil de descoperit cine primeşte banii.

Într-un studiu comandat de Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European în 2021, cercetătorii de la Centrul pentru studii de politică europeană (Centre for European Policy Studies / CEPS ) au constatat că este „în prezent imposibil de facto” să se identifice cu deplină încredere cei mai mari beneficiari finali ai fondurilor UE.

Pentru a face o estimare optimă, cercetătorii au coroborat datele privind beneficiarii subvenţiilor agricole din fiecare stat membru cu o bază de date comercială a întreprinderilor. Pornind de la beneficiari, ei au identificat persoanele care deţineau cel puţin 25% dintr-o societate la fiecare etapă a lanţului de proprietate pentru a stabili „beneficiarii finali”.

În unele cazuri, cercetătorii nu au fost în măsură să urmărească banii, deoarece aceştia au ajuns la organisme regionale care i-au redistribuit.

Cercetarea a avut în vedere persoana fizică de la capătul unui lanţ de companii, a declarat Damir Gojsic, cercetător al pieţelor financiare, co-autor al raportul CEPS, care a actualizat analiza pentru The Guardian.

„În mod ideal, te-ai concentra pe milionari, dar nu există o listă de milionari acolo.”

Gojsic a constatat că 17 miliardari au primit ajutoare agricole din partea UE prin intermediul companiilor pe care le deţineau integral sau parţial în perioada de patru ani. Suma totală a banilor asociaţi de miliardari a fost de 3,3 miliarde de euro, dar lanţul de companii a fost prea complex şi imprecis pentru a pondera sumele în funcţie de participaţia lor, a menţionat el.

Oamenii de ştiinţă au criticat „stimulentele aberante” din cadrul PAC, care împing fermierii să distrugă natura. Aceştia estimează că 50%-80% din subvenţiile agricole ale UE sunt destinate agriculturii animale, mai degrabă decât alimentelor care ar fi mai bune pentru sănătatea oamenilor şi a planetei.

„Avem nevoie de o tranziţie alimentară rapidă pentru un viitor mai sănătos, iar subvenţiile sunt cea mai mare pârghie economică pentru schimbare”, a declarat Paul Behrens, cercetător în domeniul schimbărilor globale la Universitatea Leiden, care nu a fost implicat în studiu.

El a mai spus: „Inegalitatea în cadrul PAC este extremă, iar această lucrare evidenţiază din nou cât de mult continuă să se îmbogăţească cei mai bogaţi proprietari de terenuri datorită subvenţiilor. Deşi transparenţa în cadrul plafonului s-a îmbunătăţit în timp, munca de detectiv necesară pentru a descoperi modul în care sunt cheltuiţi banii publici din taxe este uimitoare.”

Majoritatea celor 17 miliardari nu au răspuns la solicitările de comentarii, iar câţiva dintre ei au refuzat să comenteze.

Dyson a trimis, anul trecut, o scrisoare către publicaţia citată, susţinând că „nu a sprijinit niciodată fundamentul CAP”. Un purtător de cuvânt al Dyson Farming a declarat că familia a investit 140 de milioane de lire sterline în îmbunătăţirea durabilă a fermelor şi terenurilor sale agricole, în plus faţă de costul terenurilor, ceea ce „depăşeşte orice plăţi de subvenţii” primite de Dyson Farming Ltd.

„Companiile sale au contribuit, de asemenea, cu multe sute de milioane de lire sterline în taxe şi tarife UE. Fermele au în prezent peste 250 de angajaţi şi utilizează tehnologia agricolă şi inovaţia pentru a sprijini securitatea alimentară a Regatului Unit. Numai în 2023, Dyson Farming a produs în mod sustenabil 40. 000 de tone de grâu, 12 000 de tone de cartofi şi 750 de tone de căpşuni britanice în afara sezonului”.

Thomas Dosch, şeful departamentului de afaceri publice de la Tönnies, a menţionat că societatea sprijină o „reorientare” a politicii agricole europene, astfel încât fermierii care lucrează în moduri ecologice să fie compensaţi pentru pierderea de venit asociată.

„Nu ar trebui plătite subvenţii pentru cantitatea de produse sau sub formă de prime de suprafaţă pe hectar”, a spus el, adăugând că o altă opţiune ar fi sancţionarea comportamentului dăunător mediului prin impunerea unor costuri ridicate.

„Cu toate acestea, dacă acest lucru ar duce la creşterea preţurilor la alimente şi poate chiar la penurii alimentare, cred că ar fi inacceptabil din punct de vedere politic”, a conchis Dosch.