Deşeurile din adâncurile Oceanului Arctic se înmulţesc exponenţial

Arctica are o gravă problemă cu deşeurile: în doar zece ani, concentraţia de resturi marine în Oceanul Arctic a crescut de 20 ori.

Avertismentul a fost lansat în urma unui studiu realizat de cercetătorii de la Alfred Wegener Institute, Helmholtz Centre for Polar and Marine Research (AWI).

Pungi de plastic, fragmente de sticlă şi plase de pescuit: în ciuda locaţiei sale, departe de zonele urbane, cantitatea de deşeuri în adâncurile Oceanului Arctic continuă să crească, ceea ce constituie o ameninţare gravă pentru ecosistemul său fragil.

Din 2002, cercetătorii de la AWI au cercetat cantitatea de deşeuri în două staţii de la Hausgarten de AWI, o reţea de observatoare de mare adâncime care cuprinde 21 de staţii în Strâmtoarea Fram, între Groenlanda şi Svalbard.

Rezultatele studiului efectuat pe termen lung au fost publicate în revista ştiinţifică Deep Sea Research I. "Studiile efectuate de-a lungul timpului confirmă faptul că nivelurile de deşeuri în adâncurile Oceanului Arctic au crescut rapid în ultimii ani", a afirmat într-o declaraţie primul autor al studiului şi biolog de la AWI, Mina Tekman.

Oamenii de ştiinţă implicaţi în studiu au observat fundul oceanului, la o adâncime de 2.500 de metri, folosind sistemul de observare Ocean Floor Observation System (OFOS).

De la începutul măsurătorilor, în 7.085 de fotografii au detectat 89 bucăţi de deşeuri. Pentru a permite comparaţia cu alte studii, cercetătorii au extrapolat densitatea deşeurilor la o zonă mai mare.

Rezultatul este o medie de 3.485 bucăţi de deşeuri pe kilometru pătrat în perioada de monitorizare (2002-2014). În plus, a existat o creştere evidentă în ultimii ani: atunci când echipa a calculat într-un studiu anterior un nivel de contaminare de 4.959 bucăţi de deşeuri pe kilometru pătrat în 2011, se aşteptau să fie o valoare statistică atipică. Dar, de atunci nivelurile au continuat să crească, atingând un nou vârf de 6.333 bucăţi de deşeuri pe kilometru pătrat în 2014.

Situaţia este deosebit de dramatică în staţia nord a reţelei, numită N3. "Aici cantitatea de deşeuri a crescut de peste 20 de ori între 2004 şi 2014", spune Tekman. Dacă luăm în considerare rezultatele din zona de cercetare nordică, în zona marginală a gheţurilor, datele din 2004 arătau 346 de bucăţi de deşeuri pe kilometru pătrat. Zece ani mai târziu, numărul lor a crescut la 8.082.

În majoritatea cazurilor, oamenii de ştiinţă nu pot determina originea deşeurilor bazându-se exclusiv pe fotografii. În timp ce este clar că aceşti curenţi din Golf transportă deşeurile din plastic în Oceanul Arctic prin intermediul maselor de apă, autorii au, de asemenea, o nouă teorie despre motivul pentru care gunoiul se acumulează în Strâmtoarea Fram: rezultatele indică o relaţie pozitivă între densitatea deşeurilor şi extinderea gheţii marine în timpul verii.

"Dacă avem dreptate, gheaţa marină ar putea atrage resturile de deşeuri plutitoare în timpul formării gheţei", spune biologul marin Melanie Bergmann, co-autor al studiului. "Până în prezent am considerat exact opusul, considerând gheaţa ca o barieră în calea contaminării cu deşeuri".

Cercetătorii se confruntă cu o altă enigmă: când şi cum deşeurile din plastic se fragmentează în drumul lor spre adâncurile oceanului.

De-a lungul timpului s-au observat fragmente mai multe şi mai mici din plastic, care sunt, probabil, rezultatul fragmentării bucăţilor mari de deşeuri şi ar putea indica creşterea rapidă a nivelului de microplastic.

Acest lucru este surprinzător, deoarece la mare adâncime nu există lumină UV pentru a rupe plasticul iar temperaturile scăzute nu sunt favorabile dezintegrării acestora.

Mai multe informaţi: Alfred-Wegener-Institut , Science Direct : Marine litter on deep Arctic seafloor continues to increase and spreads to the North at the HAUSGARTEN observatory. Mine B. Tekman, Thomas Krumpen, Melanie Bergmann. Februar 2017.