'Demondializarea', o falsă idee bună?
Arnaud Montebourg, candidatul socialist clasat pe locul al treilea la alegerile primare, le-a scris o scrisoare lui François Hollande şi Martinei Aubry cerându-le să ducă mai departe conceptul de 'demondializare' pe care el îl apără şi care presupune aplicarea unui 'protecţionism european, social şi ecologic'. Jean-Marc Siroën, economist specialist în comerţul mondial, consideră că este o soluţie falsă, într-un interviu acordat săptămânalului Le Point publicat în ediţia de marţi.
Referitor la afirmaţia lui Montebourg potrivit căreia 'liberul schimb este un mit în care numai europenii continuă să creadă', Siroën spune că 'nu este adevărat'. 'Cred că ar fi foarte greu de demonstrat că Europa este mai deschisă decât ţări industrializate comparabile, precum Japonia, Statele Unite, Australia, Canada. Europa este chiar considerată mai degrabă protecţionistă, mai ales în domeniul agricol. De fapt, Uniunea Europeană nu este cea mai protecţionistă dintre toţi, dar este departe de a fi cea mai deschisă. În unele sectoare, precum industria textilă, Uniunea Europeană păstrează de altfel măsuri de protecţie destul de puternice. Se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte măsurile anti-dumping, după India şi Statele Unite', afirmă economistul.
Dat fiind faptul că politica comercială este o politică comună, Franţa nu poate hotărî singură în legătură cu introducerea unor taxe vamale mai mari, de exemplu, adaugă economistul. Ea trebuie să se conformeze regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC): există un nivel maxim al taxei vamale pe care UE s-a angajat să-l aplice la majoritatea bunurilor industriale. În schimb, Franţa poate folosi mijloace de protecţie comercială autorizate, precum drepturile anti-dumping. În acest scop, ea trebuie să demonstreze că un preţ anormal de scăzut pe piaţa europeană aduce prejudicii industriei europene, potrivit expertului.
Arnaud Montebourg laudă protecţionismul dând exemplul Braziliei care ar fi obligat Apple să instaleze o uzină acolo taxând iPad-urile. Referitor la aceste afirmaţii, Siroën spune că, de fapt, 'Apple nu a avut niciodată o uzină la modul propriu, ci foloseşte o mare întreprindere mondială subcontractoare, Foxcom. Deci scopul este atragerea acestei întreprinderi taiwaneze nu pentru a produce iPad-uri în Brazilia, ci pentru a le asambla în cadrul unui mare proiect de sprijinire a industriei informatice. Aceste iPad-uri vor fi destinate pieţei braziliene. Într-un fel, ceea ce propune Arnaud Montebourg Franţei este specializarea în asamblare cu o mână de lucru subplătită şi subcalificată, la o valoare adăugată şi profituri foarte reduse. Şi totul, sub controlul firmelor multinaţionale americane sau taiwaneze!'.
Economistul Jacques Sapir, adept al conceptului de demondializare, afirmă că 35-40% din rata de şomaj de dinainte de criză au fost cauzate de libertatea schimburilor. În schimb, Siroën precizează că nu există niciun studiu care să ofere aceste cifre. Rămâne deschisă întrebarea dacă liberul schimb a adâncit inegalităţile sau a dus la creşterea şomajului în ţările industriale, dar 'protecţionismul nu este soluţia', spune economistul. 'Nu cred că el poate reduce şomajul şi inechităţile', deoarece două treimi din comerţul UE se fac între membrii ei, adaugă acesta. Protecţionismul nu este ceva rău în întregime, dar ţările mari fac comerţ mai ales între ele şi când importăm produse chineze, importăm mai degrabă know-how american şi japonez şi componente taiwaneze, decât mână de lucru chineză, precizează economistul.
Inconvenientele protecţionismului riscă să prevaleze asupra avantajelor. Există chiar un risc de scumpire a produselor importate, care ar afecta nu numai consumatorii ci şi întreprinderile care importă componente industriale ce urmează să fie incluse în produsele de export, precum avioanele Airbus, spune Jean-Marc Siroën.
