Dedolarizarea continuă: Urmărind să reducă hegemonia dolarului, Rusia a decis să îmbrăţişeze yuan-ul

Autorităţile financiare, companiile din domeniul energiei şi băncile controlate de stat din Rusia intensifică utilizarea yuan-ului chinez, în condiţiile în care sancţiunile occidentale îndepărtează diversificarea [economică şi financiară] de dolarul american
Bacnotă de o sută de dolari americani (Chip Somodevilla / Getty Images)
Andrei Popescu
16.06.2015

Autorităţile financiare, companiile din domeniul energiei şi băncile controlate de stat din Rusia intensifică utilizarea yuan-ului chinez, în condiţiile în care sancţiunile occidentale îndepărtează diversificarea [economică şi financiară] de dolarul american, conform Moscow Times.

În ultimile săptămâni instituţiile majore ruseşti s-au aliniat pentru a anunţa noi mişcări în privinţa utilizării yuan-ului, care probabil va deveni un concurent cheie la supremaţia globală a dolarului în acest secol.

Statutul dolarului de monedă de rezervă globală a amplificat impactul sancţiunilor americane aplicate anul trecut împotriva Moscovei datorită acţiunilor sale în Ucraina.

Două companii din industria energetiei – producătorul de gaz Gazprom şi braţul său petrolier Gazprom Neft – au declarat că vor utiliza moneda chineză în tranzacţiile lor, iar cea mai mare bancă a Rusiei, Sberbank, a promovat de asemenea utilizarea yuan-ului. Banca Centrală a Rusiei a declarat că lucrează în vederea creării unui nou instrument de finanţare în yuani, iar Ministerul Finanţelor a anunţat că ia în considerare emiterea de obligaţiuni în moneda chineză.

Aceste anunţuri au loc în condiţiile în care influenţa Washingtonului a fost ilustrată în mod dramatic printr-o acţiune de anticorupţie desfăşurată asupra unui hotel de lux din Elveţia, în cadrul căreia mai multe figuri senioare ale FIFA au fost arestate la începutul lunii. SUA, care a cerut arestările, a declarat că investigatorii au primit dreptul de a acţiona deoarece suspecţii au folosit sistemul financiar american. Dar raidul a fost criticat de liderul rus Vladimir Putin care a susţinut că acesta nu este decât o “altă încercare ostentativă [a SUA] de a-şi extinde jurisdicţia asupra altor state”.

“Dacă s-a întâmplat ceva, nu s-a întâmplat pe teritoriul american şi SUA nu are nimic de a face cu asta”, a susţinut Putin.

Moscova s-a îndreptat spre China pentru comerţ şi investiţii după ce sancţiunile occidentale şi contra-acţiunile impuse de Rusia au afectat puternic fluxurile comerciale dintre Rusia şi Occident în 2014. China este deja cel de-al doilea partener comercial după UE, cu un profit obţinut din comerţ de peste 95 de miliarde de dolari în 2014, a raportat agenţia de ştiri TASS, citând date ale serviciului vamal chinez.

Totuşi, omniprezenţa dolarului pe piaţa financiară globală a însemnat că până şi instituţiile financiare non-vestice au manifestat ezitări în a împrumuta bani Rusiei.

O cale de a ocoli acea problemă este utilizarea crescută a valutelor locale. Gazprom Neft, cel de-al treilea producător de petrol al Rusiei, a declarat în această lună că a început să tranzacţioneze livrări de petrol către China în yuani. De asemenea, Gazprom Neft a declarat că va exporta 2,7 milioane de tone de petrol în Asia în 2015, o creştere cu 1 milion de tone faţă de 2014.

Alexei Miller, şeful Gazprom, care a semnat cu Beijing-ul un contract în valoare de 400 miliarde de dolari pentru livrare de gaze pe termen lung, a declarat într-un interviu recent la postul de televiziune Rossia-24 că Gazprom negociază cu China în privinţa utilizării yuan-ului şi rublei pentru livrările de gaze, care se vor realiza printr-un gazoduct planificat în vestul Siberiei.

Îmbrăţişarea yuan-ului de către Gazprom Neft a fost declanşată mai degrabă de sancţiuni şi nu de profit, a declarat Alexei Deviatov, economist şef la UralSib Capital. În lipsa convertibilităţii dolarului, yuan-ul este o valută mai puţin convenabilă pentru companie, a declarat el, adăugând că se vor înregistra cel mai probabil anumite pierderi.

Marginalizarea dolarului va permite, de asemenea, companiilor să evite verificările de risc, care consumă o mulţime de timp, impuse de instituţiile occidentale după aplicarea sancţiunilor americane şi ale UE.

Tot în această lună, prim viceguvernatorul Băncii Centrale a Rusiei, Ksenia Iudaieva, a declarat că organismul de reglementare al ţării discută cu băncile în privinţa creării unui nou instrument de finanţare în yuani, adaugă Moscow Times.

Banca Centrală a Rusiei a deschis anul trecut o linie de swap valutar în valoare de 150 miliarde de yuani (24 miliarde de dolari), dar până acum nu s-a folosit de ea.

În 5 iunie, Sberbank a declarat că a emis primele sale bilete la ordin denominate în yuani ca parte a unei înţelegeri cu Banca de Export-Import a Chinei pentru finanţarea unui contract de import de produse farmaceutice în valoare de peste 29 miliarde de yuani (4,7 miliarde USD). Sberbank a declarat într-un comunicat de presă că, prin această cooperare intensificată cu banca chineză, “se vor extinde posibilităţile Sberbank de a finanţa comerţul exterior desfăşurat de clienţii săi cu omologii chinezi.”

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor