Declaraţiile ministrului Apărării privind trimiterea de trupe în Groenlanda, speculate de un grup "suveranist". Se anunţă o nouă moţiune
Grupul palamentar "PACE - Întâi România" a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Apărării Naţionale, Radu Miruţă, pe care îl critică pentru declaraţiile şi poziţionările sale publice.
Moţiunea face referire directă la declaraţiile ministrului Apărării privind eventuale misiuni militare în Groenlanda. Potrivit senatorilor PACE, „Ministerul Apărării, domnul Radu Miruţă a emis declaraţii publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligaţiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal şi de interoperabilitate cu NATO şi UE”.
Conform documetului citat „Declaraţiile publice ale ministrului Radu Miruţă sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detaşări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT şi ulterior supusă votului Parlamentului”.
„În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existenţa unui mandat NATO sau ONU, precum şi impactul asupra capacităţilor operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acţionat cu o neglijenţă politică incompatibilă cu funcţia deţinută”, scrie în moţiune.
Moţiunea este semnată, în numele iniţiatorilor, de senatorul Dorin-Silviu Petrea, liderul grupului PACE – Întâi România. În finalul documentului, senatorii solicită votarea moţiunii, subliniind că „România are nevoie de strategie, responsabilitate şi competenţă în domeniul apărării, nu de improvizaţie politică”.
Ce a spus ministrul
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat, luni, la Antena 3 CNN, că România urmăreşte “cu atenţie” speculaţiile privind posibilitatea ca administraţia Trump să ia în calcul ieşirea SUA din NATO.
„Noi nu suntem putere nucleară, noi suntem unii dintre cei care am văzut cum e ca Rusia să se manifeste pe teritoriul României. Suntem ţara care am susţinut NATO şi ne-am bucurat că am intrat în NATO şi tot timpul NATO a fost o umbrelă în caz de orice altceva. Nu cred că se va ajunge până acolo. Nu profită nimeni dacă NATO se rupe.
Separate, ţările sunt mai puţin puternice şi nu e vorba de România sau de Franţa sau de Marea Britanie, e vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din NATO. Sigur că discuţia a început de când cu declaraţiile privind Groenlanda”.
În ceea ce priveşte trimiterea de trupe româneşti în Groenlanda, alături de alte state europene, Radu Miruţă a precizat că sunt două ipoteze: una în care s-ar invoca articolul 5, adică o ţară membră NATO este atacată şi celelate ţări membre trebuie să contribuie, respectiv o altă situaţie în care ar fi o iniţiativă similară coaliţiei de voinţă, când sunt trimise trupe fără să fie invocat articolul 5.
“În astfel de situaţii decizia este una pe care o ia CSAT, după care supunem la vot în Parlamentul României dacă să trimitem sau nu trupe. Pentru o situţie în acelaşi registru cu trimiterea trupelor în Ucraina, decizia CSAT şi a României este clară: nu trimiţi cizma soldatului român în Ucraina”.
Radu Miruţă a precizat că posibilitatea trimiterii trupelor europene în Groenlanda se discută la nivelul celor două puteri nucleare europene: Franţa şi Marea Britanie: “România nu e în situaţia asta. Noi nu avem această capacitate”.
