De Ziua Marinei, bucureştenii au participat la jocuri marinăreşti şi s-au plimbat gratuit cu vaporaşul

Cea de-a 110-a aniversare a Zilei Marinei Române a fost celebrată miercuri în Capitală la debarcaderul Central Herăstrău-Pavilion H din Parcul Herăstrău. Ridicarea drapelului naţional, “apariţia” zeului Neptun, lansarea la apă a ancorei de flori în cinstea marinarilor căzuţi la datorie, jocuri marinăreşti interactive au atras numeroşi bucureşteni.

Festivitatea de deschidere a început la ora 9.00 cu ridicarea pavilionului şi a marelui pavoaz în prezenţa Gărzii de Onoare şi Fanfarei Militare, urmată de oficierea unei slujbe religioase de comemorare marinarilor celor care au plătit cu viaţa de-a lungul timpului.

De la marea sărbătoare a marinarilor români nu a lipsit nici zeul apelor, Neptun, cu tridentul şi coroana aurită. În mitologia greacă, Neptun se numea Poseidon şi era zeul mărilor şi oceanului, fiul lui Cronos şi al zeiţei Rhea, el fiind ocrotitorul navigaţiei.

De Ziua Marinei publicul a putut asista la parada vaporaşelor şi la lansarea la apă a ancorei de flori în onoarea navelor şi ambarcaţiuni mari sau mici care s-au scufundat de-a lungul istoriei, luând cu ele atât marinari experimentaţi, cât şi pasageri aflaţi la bordAceastă ancoră de flori este omagiul suprem de recunoştinţă faţă de eroii din toate timpurile, care şi-au găsit odihna veşnică în adâncuri. Astfel, marinarii au lansat cu pioşenie pe lacul Herăstrău ancora de flori pe mormintele nevăzute ale celor care prin jertfa lor le-au dat statornicie. Reprezentanţii ligii navale s-au îmbarcat pe nava de unde au depus ancora de flori în în cinstirea tuturor celor ale căror mormânturi se întind sub ape personalul forţelor navale.

În încheierea ceremoniei marinarii Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) au participat la jocuri marinăreşti tradiţionale, precum alergarea în sac, trasul la parâmă, umplerea butoaielor cu apă şi alergatul cu oul în lingură.

Comandorul Daniel Căpăţînă care a prezentat aceste jocuri marinăreşti a declarat pentru Epoch Times că cel mai emoţionant din întreaga festivitate moment a fost înălţarea drapelului naţional, pentru că are o semnificaţie specială pentru marinari, acest ceremonie având loc zilnic la bordul navelor româneşti.

“Ziua Marinei pentru noi este cea mai importantă zi din an pentru că este ziua marinarilor. Este ziua în care noi reuşim să demonstrăm ca-n fiecare z ice pregătire avem şi care este atmosfera în rândul marinarilor. Comparativ cu ceilalţi ani astăzi am avut o reprezentare mult mai numeroasă, chiar aş spune eu deosebită, şi acest lucru ne-a bucurat pentru că este o cinste pentru noi să avem cât mai mulţi invitaţi şi cât mai multe persoane alături de noi la această aniversare. Cel mai emoţionant moment din ceremonia de astăzi a fost ridicarea drapelului naţional. El are o semnificaţie deosebită pentru noi. Acest ceremonial se desfăşoară în fiecare zi la bordul navelor şi prin aceasta suntem români de fiecare dată aşa cum suntem oriunde şi pe uscat şi pe mare. Cred că orice ambarcaţiune ar trebui să aibă pavilion, pentru că ar trebui să ne mândrim cu drapelul, simbol al ţării noastre.”

De asemenea, comandorul consideră că orice ambarcaţiune ar trebui să aibă drapelul arborat la bord pentru ca acesta este un simbol cu care trebuie să ne mândrim. Acesta a precizat că jocurile marinăreşti pregătite de Ziua Marinei sunt interactive, în program fiind inclus şi un concert de fanfară susţinut de orchestra militară a garnizoanei Bucureşti, de la ora 18.00.

“Este o zi importantă pe care am dorit şi vom dori s-o păstrăm şi s-o cinstim aşa cum se cuvine. Astăzi, în afară de ceremonie, avem pentru bucureşteni jocuri marinăreşti care sunt interactive. Nu sunt numai pentru marinari, ci şi pentru publicul larg poate participa şi să se confrunte cu noi. După-amiază, începând cu orele 18.00 va fi un concert de fanfară al orchestrei militare a garnizoanei Bucureşti, tot aici în parcul Herăstrău”, a adăugat pentru Epoch Times comandorul Daniel Căpăţînă.

Un dansator de muzică populară care şi la venerabila vârstă de 80 de ani dansează pe diverse stiluri de muzică, având chiar şi apariţii la diferite televiziuni, a precizat pentru publicaţia Epoch Times că încearcă să participe în fiecare an la Ziua Marinei şi că abia aşteaptă plimbarea cu vaporaşul.

“Ziua Marinei este în cinstea marinarilor care s-au jertfit pentru ţara românească. Azi este o zi de pomenire a lor. Şi anul trecut defilarea a fost frumoasă. Am de gând să merg şi cu vaporaşul pe lacul Herăstrău. Sunt dansator de muzică populară şi dansez şi la 80 de ani. Nu mă depăşeşte altul în ţară şi dansez orice stil de muzică”, a declarat Ionel Popa.

Până la ora 20.00 vizitatorii sunt aşteptaţi la plimbări gratuite cu vaporaşele ALPAB pe Lacul Herăstrău. Vor fi prezente pe Lacul Herăstrău 12 ambarcaţiuni, care vor totaliză un număr de peste 400 de locuri disponibile.

Istoricul Zilei Marinei Române

Ziua Marinei Române, celebrată pe data 15 august, este o sărbătoare civilă şi militară, marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradiţiilor poporului român, cât şi prin ceremonii militare şi religioase organizate de Ministerul Apărării Naţionale (mapn) şi Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI).

Aniversarea acestei zile a avut loc pentru prima oară la data de 15 august 1902, evenimentul fiind marcat atunci în portul Constanţa, la bordul crucişătorului "Elisabeta", în prezenţa ministrului de război Dimitrie A. Sturdza şi a tuturor ofiţerilor Diviziei de Mare, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Totodată, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, jocuri de artificii şi spectacole în aer liber.

Fiind un eveniment al oamenilor mării, Ziua Marinei a oferit mereu publicului un spectacol aparte prin momente sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz în acordurile Imnului Naţional şi pe fundalul salutului cu cele 21 de salve de tun, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare, cât şi prin elementele specifice tradiţiilor marinăreşti.

Odată cu trecerea anilor serbările au sporit în amploare şi semnificaţii, astfel încât în 1911 festivităţile au fost organizate de Societatea Marinarilor “Regina Elisabeta”.

Un an mai târziu, Ziua Marinei a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ”Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa. În programul jocurilor marinăreşti au apărut probe noi ca trasul la parâmă din bărci, curse în saci şi de alergări doi câte doi legaţi de picior, lupta pe scondri, iar noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans, etc.

După şase ani, pe 15 august 1918, la Chilia Veche au fost organizate manifestaţii nautice ce au avut scopul caritabil de ajutorare a orfanilor de război. În cadrul serbările fost concursuri de bărci cu 8 rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri şi godile. În cea de-a doua parte a programului au avut loc jocuri marinăreşti la uscat şi gimnastică, urmate de curse de înot şi sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe.

Însemnările vremii arată că în 1924 începerea evenimentului a fost marcată prin trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare şi de lotci de pescari cu câte trei, două şi o ramă, salturi în apă, polo în apă, exerciţii de scafandrieri, curse de dandy, exerciţii de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de raţe şi explozii de mine marine, după care amiralul Vasile Scodrea a împărţit premiile, la bordul bricului „Mircea”.

De asemenea, în onoarea acestei tradiţii, Ziua Marinei a fost serbată şi la bordul bricului ‘Mircea’, care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Deşi se afla departe de ţară, în portul Suda din Insula Creta, la 15 august, legendarul velier-şcoală a ridicat marele pavoaz.

Regele Carol al-II-lea a decis în 1926 ca singura şcoală pentru marinarii români să se numească şcoala Navală a Maiestăţii Sale „Mircea” şi a creat „Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”. Tot la 15 august, în acelaşi an a fost botezat primul submarin românesc, “Delfinul”.

Ziua Marinei Române s-a sărbătorit după anul 1954, în prima duminică din luna august.

Din 1970, autorităţile locale au organizat la Constanţa timp de două săptămâni un festival sezonier numit “Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei. Concursul de graţie şi frumuseţe ”Miss Litoral” şi parada carelor alegorice pe principalele bulevarde ale municipiului, până în Piaţa Ovidiu, erau unele dintre atracţiile verii pentru tineri şi turişti, ca şi atmosfera sărbătorească. Programul s-a diversificat şi au apărut probe noi precum desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică.

De abia după 1990 s-a reluat tradiţia celebrării Marinei Române pe data de 15 august, atât în portul Constanţa, cât şi în alte oraşe porturi maritime şi fluviale din România. În ceremonie s-au păstrat elemente tradiţionale, dar au fost adăugate şi probe noi în ton cu specificul local şi cu preferinţele publicului, printre care se numără aterizarea paraşutiştilor la punct fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe vedete şi din elicopter, recuperarea unui scafandru aflat în dificultate, executarea unui desant de către infanteriştii marini, respingerea atacului aerian asupra navelor de suprafaţă, lansări de torpile, demonstraţii de lupte şi karate şi binecunoscutul spectacol al fanfarei militare, cu majorete şi french cancan.