De ce vrea Rusia Donbasul? Ce ar trebui ştiut despre regiunea pe care Ucraina este presată să o cedeze

Vladimir Putin încearcă din nou să obţină, prin manevre politice pe canale neoficiale, ceea ce nu a reuşit să cucerească prin forţă.

Potrivit Financial Times (FT), Putin încearcă din nou să-l convingă pe preşedintele american Donald Trump să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a-i ceda regiunea estică Donbas — un teritoriu pe care Moscova luptă să îl ocupe de mai bine de un deceniu.

Ziarul a relatat că, în timpul ultimei lor întâlniri, Trump l-a îndemnat pe preşedintele Volodimir Zelenski să-i dea lui Putin întregul Donbas, o zonă care cuprinde două regiuni ucrainene — regiunile Doneţk şi Luhansk — inclusiv zone care se află încă sub control ucrainean.

Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, principalul intermediar al lui Trump cu Kremlinul, ar fi spus delegaţiei ucrainene că Donbas ar trebui cedat pentru că este „în mare parte rusofon” — reluând una dintre cele mai vechi linii de propagandă ale Kremlinului.

Aşadar, ce este Donbasul? Şi de ce este Rusia atât de obsedată de el?

Unde se află Donbasul?

Donbas este o regiune istorică din estul Ucrainei. Termenul „Donbas” este o abreviere a expresiei „Bazinul Carbonifer al Doneţului”, denumită după râul Siverski Doneţ, care traversează regiunea.

Cuvântul este folosit încă din secolul al XIX-lea şi s-a referit nu doar la actualele regiuni Doneţk şi Luhansk, ci şi la părţi din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk şi chiar din sudul Rusiei, unde curge acelaşi râu Siverski Doneţ.

Regiunea este cunoscută drept centrul industrial şi carbonifer al Ucrainei — un simbol al industriei grele a ţării. Totuşi, unele părţi ale Donbasului sunt agricole, cu terenuri vaste care înconjoară centrele industriale.

Doneţk şi Luhansk, cele două regiuni care formează nucleul Donbasului, au fost mult timp motoare economice bazate pe cărbune, oţel şi utilaje.

Războiul Rusiei a început în Donbas

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu a început în 2022, ci în 2014 — odată cu anexarea Crimeei şi invadarea Donbasului. De aceea, ucrainenii se referă la 2022 drept începutul fazei de anvergură a unui război care deja dura de mai mulţi ani.

De la început, Moscova a încercat să-şi disimuleze agresiunea.

În timp ce se lăuda cu anexarea Crimeei, a negat implicarea în războiul din Donbas, promovând o naraţiune falsă potrivit căreia aşa-zişii „separatişti locali” ar fi responsabili pentru lupte.

În realitate, nu a existat o mişcare separatistă autentică. Republicile marionetă au fost creaţii ale Kremlinului — înarmate, finanţate şi coordonate de la Moscova, ca parte a unei campanii mai ample de destabilizare a Ucrainei.

Motorul economic al Ucrainei

Pentru mare parte din istoria modernă a Ucrainei, Donbasul a fost motorul său economic.

Înainte de invazia rusă, regiunile Doneţk şi Luhansk găzduiau sute de uzine metalurgice, carbonifere şi chimice care exportau în întreaga lume.

Potrivit Centrului pentru Cercetare Economică şi de Afaceri din Londra, regiunea reprezenta aproximativ 15,7% din PIB-ul Ucrainei şi 14,7% din populaţia sa înainte de 2014.

Războiul Rusiei a schimbat totul. Activitatea multor întreprinderi a fost paralizată pe măsură ce atacurile ruseşti au distrus proprietăţi industriale, milioane de locuitori au fugit din calea luptelor, iar blocadele dintre Ucraina şi teritoriile ocupate de Rusia au întrerupt comerţul.

Invazia a dus, de asemenea, la scăderea exporturilor internaţionale ale Ucrainei şi a investiţiilor străine.

Între 2014 şi 2021, acelaşi centru de cercetare a estimat că Ucraina a pierdut 102 miliarde de dolari din cauza războiului din Donbas — adică aproximativ 8% din PIB-ul său prebelic în fiecare an.

Totuşi, multe afaceri au continuat să funcţioneze, chiar dacă linia frontului s-a apropiat şi mai mult după 2022.

La începutul acestui an, însă, o mină de cărbune crucială din Donbas a fost nevoită să se închidă din cauza avansului Rusiei în zonă. Era ultima mină ucraineană de cocs activă, ceea ce a lovit puternic economia ţării.

Donbasul înseamnă oameni, nu doar teritoriu

Costul uman al războiului a fost imens.

Între 2014 şi februarie 2021, cel puţin 3.400 de civili şi 4.400 de soldaţi ucraineni au fost ucişi în Donbas, potrivit datelor ONU. Aproape 20.000 au fost răniţi.

Cel puţin două milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele din cauza luptelor. Aproximativ tot atâţia au continuat să trăiască sub ocupaţie rusă — în sărăcie, sub îndoctrinare de la Kremlin şi sub focul încrucişat al frontului, în timp ce Ucraina respingea atacurile continue ale Rusiei.

După 2022, Rusia a distrus numeroase oraşe şi sate din regiune. Numai în Mariupol, care avea aproximativ 500.000 de locuitori înainte de invazia pe scară largă, estimările sugerează că forţele ruse au ucis până la 75.000 de civili.

Costul real al războiului Rusiei, dincolo de cifre, nu a fost încă pe deplin înţeles.

„Când vorbeşti despre regiunea Doneţk ca despre o prăjitură fierbinte care poate fi pasată din mână în mână, vreau ca oamenii să-şi amintească faptul că fiecare de aici are o familie, are persoane dragi, are speranţă şi dorinţa unei vieţi paşnice şi a unui viitor pentru copiii lor — la fel ca oricine altcineva din lume”, a spus Oleksii Ladika, jurnalist din Kramatorsk, acum membru al Brigăzii 92 de Asalt a Ucrainei, într-un interviu pentru Kyiv Independent în august.