De ce tot mai mulţi români se trezesc că au de plătit credite pe care nu le-au luat niciodată
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat de ce avem atât de multe cazuri de credite frauduloase. Altfel spus, cum de tot mai mulţi români se trezesc că au de plătit credite pe care nu le-au luat niciodată.
"În esenţă, cele mai multe astfel de credite frauduloase se dau pe internet, prin intermediul IFN-urilor care dau credite online. Infractorii ţintesc IFN-urile care au cele mai slabe sisteme de securitate, care nu au o verificare biometrică riguroasă şi le păcălesc cu tehnologia Deepfake sau pur si simplu editând fotografii în Photoshop dacă verificarea nu este în timp real. În aceste condiţii, deşi nu putem controla 100% dacă cineva ne fură buletinul fizic, putem limita daunele. În primul rând, nu trimiteţi poze cu buletinul pe WhatsApp, Messenger sau e-mail către anunţuri de angajare dubioase, 'premii' sau vânzări pe site-urile online. Este cea mai comună metodă de a culege date pentru fraude. Verificaţi-vă situaţia la Biroul de Credit, pe pagina lor de internet", a declarat Adrian Negrescu.
De asemenea, analistul a atras atenţia că unele aplicaţii bancare sau servicii terţe oferă notificări dacă CNP-ul unui persoane este interogat la Biroul de Credit.
"Dacă v-aţi trezit cu un astfel de credit fraudulos şi aţi ajuns chiar la executarea silită, mergeţi imediat la Poliţie şi depuneţi plângere pentru furt de identitate, fals şi uz de fals. În plus, notificaţi IFN-ul şi executorul. Trimiteţi-le o copie a plângerii penale şi solicitaţi suspendarea executării. Anunţaţi practic, oficial, că contractul de credit este un fals. Cum sunt prinşi infractorii? De multe ori, folosesc cartele prepay, IP-uri mascate prin VPN şi adrese false. Totuşi, banii lasă urme. Dacă banii au fost viraţi într-un cont (chiar şi de Fintech), poliţia poate cere urma banilor", a precizat Adrian Negrescu.
