De ce s-a redeschis dosarul "Casa din Mihăileanu"

Procurorii Parchetului General au decis să redeschidă urmărirea penală faţă de Traian Băsescu pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, măsură confirmată ulterior de Judecătoria Sectorului 1. În motivarea deciziei, instanţa arată că investigaţiile în dosarul "Casa din Mihăileanu" au fost suspendate pe motiv că fostul preşedinte a beneficiat de imunitate.
Traian Băsescu, 31 ianuarie 2014 (Sean Gallup / Getty Images)
Andrei Pricopie
22.05.2015

Procurorii Parchetului General au decis să redeschidă urmărirea penală faţă de Traian Băsescu pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii, măsură confirmată ulterior de Judecătoria Sectorului 1. În motivarea deciziei, instanţa arată că investigaţiile în dosarul "Casa din Mihăileanu" au fost suspendate pe motiv că fostul preşedinte a beneficiat de imunitate.

Instanţa a evidenţiat că, în condiţiile în care Traian Băsescu nu mai este preşedinte din decembrie 2014, a dispărut şi cauza care a împiedicat desfăşurarea urmăririi penale, motiv pentru care dosarul a fost redeschis.

Mai mult, faptele din dosar nu s-au prescris, ci termenul de prescripţie al răspunderii penale se suspendă fiind doar suspendat în perioada în care fostul şef de stat a beneficiat de imunitate prezidenţială - în perioada 2004-2014.

În motivarea Judecătoriei Sectorului 1, citată de agenţia Mediafax, se precizează că, în ceea ce priveşte aplicabilitatea prescripţiei răspunderii penale, intervalul în care a Băsescu s-a bucurat de imunitate nu intră în calculul termenului de prescripţie a răspunderii penale, "întrucât aceasta sancţionează într-o măsură şi inactivitatea imputabilă organelor de urmărire penală".

Fostul preşedinte este cercetat pentru modul în care şi-a repartizat casa din Mihăileanu, în perioada în care era primar al Capitalei, acesta fiind cercetat pentru abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii.

"Cu privire la afacerea Mihăileanu, vă rog să citiţi legea 10, este legea prin care orice chiriaş care locuia într-un imobil nerevendicat avea dreptul să îl cumpere. În imobilul pe care eu l-am cumpărat, care nu are 300 de metri pătraţi, este un apartament decent de circa 200 de metri pătraţi, este cumpărat pe legea 10, aveam contract de închiriere şi aveam dreptul să îl cumpăr indiferent de ce proprietăţi aş fi avut.

În orice caz, constat un lucru elementar. Se pune sub semnul întrebării achiziţia unui apartament pe care eu susţin că l-am achiziţionat legal, pe legea 10. În acea clădire locuiesc 12 familii, pentru că nu este o vilă cum se minte la televizor. Deci am convingerea că nu am încălcat legea. Dacă am încălcat-o, voi răspunde, pentru că nu mă feresc de responsabilitate. Dar de aici până la a face speculaţii cum a fost cumpărat fraudulos... Dacă instanţa va consideră că Primăria şi eu am interpretat legea greşit, mă voi supune şi probabil voi reveni la starea de dinainte, nu mă voi opune", a declarat miercuri seară Traian Băsescu.

Procurorul General, Tiberiu Niţu, este mai frământat de casa din Mihăileanu decât de crimele de la Revoluţie, a continuat Traian Băsescu.

"În fiecare zi se redeschide un dosar penal. Sigur, este mai important să afli cum s-a cumpărat un apartament decât cum au murit oamenii la Revoluţie, îmi dau seama că domnul Niţu este extrem de frământat de un apartament faţă de crimele de la Revoluţie. Înţeleg asta şi cred că oricare admite ideea că un apartament este mult mai important decât peste 1.000 de oameni morţi în Bucureşti.

Văd că este un efort supranatural al Parchetului General să rezolve problema Mihăileanu sau eventual al unor spălări de bani. Îmi dau seama cât de importante sunt lucrurile acestea în raport cu limpezirea Revoluţiei care e tot la Parchetul General, la domnul Niţu, care întâmplător trăgea pe la Revoluţie. Dar nu e problema mea dacă domnul Niţu trăgea, problema mea este apartamentul din Mihăileanu", a subliniat Traian Băsescu.

Casa din Mihăileanu

Potrivit România Curată, în anul 2002, pe vremea când era primar al Capitalei, Băsescu a primit dreptul să stea cu chirie în clădirea cu pricina, iar în anul 2003, în baza Legii 112/1995 privind dreptul chiriaşilor din casele naţionalizate, să facă o cerere pentru a o cumpăra. Cererea a fost aprobată chiar de instituţia pe care o conducea, Primăria Capitalei. Băsescu nu avea dreptul să cumpere o locuinţă de la stat, deoarece avusese în proprietate o casă la Constanţa şi o altă achiziţionată în Bucureşti chiar în 2002, pentru care plătise 280.000 de dolari, arată sursa citată.

Băsescu ar fi plătit pentru etajul, casa scărilor şi garajul din imobilul de pe strada Ştefan Mihăileanu doar 19.000 de dolari.

În 2007, Grupul de Investigaţii Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, acuzându-l pe Băsescu de abuz în serviciu contra intereselor publice. Dosarul a intrat pe rolul Parchetului din sectorul 5 şi al Secţiei 17 Poliţie, care investigau mai mulţi funcţionari din Primăria Capitalei şi din Administraţia Fondului Imobiliar.

Procurorii au închis ancheta, după ce Elena Udrea, avocata pe atunci a lui Băsescu, a făcut o vizită intempestivă la Parchet, susţine romaniacurata.ro.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagină noastră de Facebook

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor