Jocul de-a guvernarea continuă. Guvernul Ponta refuză să organizeze alegeri parţiale

În urma refuzului Guvernului Ponta de a organiza alegeri parţiale, românii nu îşi pot exercita dreptul democratic de a-şi numi preşedinţii de Consilii Judeţene în 5 judeţe (Cluj, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Botoşani), edilii din 48 de primarii (între care Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Sighişoara, Piatra Neamţ, Ploieşti ori Târgovişte) şi parlamentarii din 17 colegii electorale.
30 septembrie 2013, Parlamentul Romaniei. În imagine Victor Ponta (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
21.05.2015

În urma refuzului Guvernului Ponta de a organiza alegeri parţiale, românii nu îşi pot exercita dreptul democratic de a-şi numi preşedinţii de Consilii Judeţene în 5 judeţe (Cluj, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Botoşani), edilii din 48 de primarii (între care Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Sighişoara, Piatra Neamţ, Ploieşti ori Târgovişte) şi parlamentarii din 17 colegii electorale.

Termenul legal în care Executivul trebuia să organizeze alegeri parţiale, locale sau parlamentare, a fost de mult depăşit. Guvernul susţine că organizarea parţialelor nu este oportună, în contextul în care legislaţia electorală urmează să fie schimbată, şi că nu sunt bani pentru parţiale. Mai mult, nu există sancţiuni în cazul în care nu organizează alegerile.

Se pare însă că motivele invocate de Guvernul Ponta nu rezista în faţa instanţelor de judecată. Pe 19 mai, Curtea de Apel Bucureşti a obligat Executivul să organizeze alegeri parţiale în cele 17 colegii rămase vacante. Decizia nu este una definitivă şi poate fi contestată.

Hotărârea Curţii de Apel, care le-a dat câştig de cauză liberalilor - iniţiatorii acestui demers, vine la mai puţin de o lună de când o altă instanţă, Curtea de Apel Cluj a decretat, de asemenea, că Guvernul a încălcat legea prin refuzul de a organizeze alegeri pentru postul de şef al CJ Cluj, vacantat după arestarea lui Horea Uioreanu. Deşi magistraţii au catalogat refuzul Executivului drept un "exces de putere", Guvernul tot nu poate fi obligat să organizeze alegeri pentru că nici această decizie nu este una definitivă.

Deşi liberalii continuă cu astfel de acţiuni în instanţă, Guvernul Ponta nu pare prea afectat. Miza rivalilor din PSD este, potrivit publicaţiei Adevărul, să evite riscul pierderii unor judeţe până la alegerile din 2016, transformând astfel interimatele din excepţie în regulă.

Şi au toate şansele să reuşească, cel puţin aşa susţine preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Patru, care a explicat, pentru publicaţia citată, de ce organizarea oricăror alegeri locale înainte de luna iunie 2016 a devenit, de la începutul acestei săptămâni, practic imposibilă. Legea spune clar că alegerile parţiale sunt interzise cu mai puţin de un an înaintea celor la termen.

"În cazul alegerilor locale parţiale, data de 7 iunie 2015 este ultima dată posibilă pentru organizarea şi desfăşurarea acestora, iar proiectele de hotărâri ale Guvernului ar fi trebuit adoptate astfel încât să intre în vigoare pe 4 mai 2015", a declarat, pentru Adevărul, şefa AEP.

Data de 4 mai a trecut însă fără ca Guvernul să fi emis vreo hotărâre în acest sens, în ciuda faptului că atât Ministerul de Interne, cât şi ministerul Ministerul Dezvoltării au fost "informate periodic" de AEP despre "datele-limită până la care pot fi organizate alegerile parţiale respective". Direcţia în care merg lucrurile este cât se poate de clară.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagină noastră de Facebook

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor