De ce este benefic să foloseşti mâna stângă? Ce se întâmplă în creier

Sfatul viral privind sănătatea, care susţine că spălatul pe dinţi cu mâna nedominantă ar putea combate demenţa, este prea simplist, în principal pentru că nu a fost testat şi, prin urmare, nu a fost dovedit.

Dar asta nu înseamnă că trecerea la cealaltă mână a sarcinilor cotidiene nu aduce absolut niciun beneficiu creierului. Ceea ce ştiu oamenii de ştiinţă este că această practică întăreşte anumite regiuni ale creierului din acelaşi motiv pentru care o fac şi puzzle-urile, hobby-urile noi sau obţinerea unei diplome: reprezintă o provocare.

Tocmai de aceea, Victoria Brownlee, care este dreptace, îşi foloseşte mâna stângă pentru sarcinile zilnice. Deşi poate părea ciudat că alege să se descurce cu greutate cu periuţa de dinţi, să scrie ilizibil, să facă mai multă mizerie când şterge cu mopul şi să-şi întindă rimelul pe pleoape, scopul ei, ca femeie care se confruntă cu tulburarea de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD), este o concentrare mai bună.

„Nu este pentru a face ca ADHD-ul să dispară”, a declarat ea pentru The Epoch Times. „Este pentru a mă face să fiu mai prezentă în momentul respectiv, să fiu mai concentrată, să fiu mai conştientă de ceea ce fac.”

Beneficiile utilizării mâinii nedominante nu se limitează la persoanele cu ADHD. Oricine a lăsat sarcinile obişnuite să devină obiceiuri mecanice, fără gândire — adică aproape toată lumea — are de câştigat.

De ce o sarcină dificilă îţi trezeşte creierul

Desfăşurarea activităţilor cu mâna nedominantă ajută deoarece activităţile noi reprezintă o provocare pentru creier, potrivit dr. Ahmet Arac, neurolog la Universitatea din California – Los Angeles.

„Creierului îi place să fie provocat, iar atunci când exersezi pentru a depăşi acea provocare, aceasta reprezintă o stimulare internă pentru creier în ceea ce priveşte îmbunătăţirea funcţiilor sale”, a declarat el pentru The Epoch Times.

„Exersarea unei sarcini complexe cu acea mână [nedominantă] ar fi cu siguranţă ceva mai neobişnuit de făcut, iar acest lucru ar induce cu siguranţă anumite procese de plasticitate.”, a afirmat acesta.

Cu alte cuvinte, a face ceva ieşit din comun întăreşte neuronii şi îmbunătăţeşte conexiunile dintre aceştia, un proces numit neuroplasticitate. Acesta acţionează ca o strategie de protecţie împotriva declinului celular asociat cu bolile neurodegenerative, precum Alzheimer.

Cercetătorii au observat aceste modificări neuroplastice în scanările cerebrale. Într-un studiu publicat în revista „Human Brain Mapping”, 24 de subiecţi dreptaci au exersat mişcări ale degetelor cu mâna stângă timp de patru săptămâni. Ulterior, scanările au arătat o îngroşare a părţii din cortexul cerebral implicată în învăţare şi abilităţile motorii — o regiune care, de obicei, se subţiază odată cu vârsta —, alături de o activitate crescută în zonele legate de abilităţile motorii.

Zonele care nu ţin de controlul motor au rămas neafectate în cadrul studiului, ceea ce înseamnă că exerciţiile nu au generat beneficii cerebrale mai ample.

Totuşi, nu subestimaţi beneficiile ori de câte ori creierul trece într-un mod care necesită mai multă atenţie şi, potenţial, mai multă planificare, a spus Benjamin Philip, profesor asistent şi director al laboratorului de neuroştiinţe şi reabilitare de la Universitatea din Washington. Exemplele includ nu doar activităţile cu mâna nedominantă, ci şi orice activitate care stimulează cogniţia, cum ar fi învăţarea unui instrument muzical sau a unei limbi străine.

Cum utilizarea mâinii nedominante îţi mobilizează întregul creier

Un alt motiv pentru care trucul funcţionează este faptul că creierul nostru are două emisfere, iar trecerea la mâna nedominantă le implică pe amândouă.

În mod normal, fiecare mână este controlată de partea opusă a creierului — mâna dreaptă de emisfera stângă şi viceversa. De-a lungul anilor de practică, emisfera care controlează mâna dominantă acumulează o vastă bază de date de abilităţi motorii bine puse la punct pentru sarcinile cotidiene, aproape ca un software instalat în timp.

Când treci la mâna nedominantă, emisfera care deţine acum controlul nu dispune de acea bază de date de abilităţi acumulată şi trebuie să o „împrumute” de la cealaltă parte. Asta înseamnă că cele două emisfere trebuie să-şi trimită semnale reciproc şi să colaboreze pentru a duce sarcina la bun sfârşit.

„Trebuie să încerce să folosească acele avantaje, iar tu ajungi să foloseşti ambele părţi ale creierului”, a declarat Philip pentru The Epoch Times. „Creierul tău trebuie să depună mult mai mult efort.”

Un alt aspect de luat în considerare, a spus el, este faptul că majoritatea oamenilor nu sunt dreptaci sau stângaci în toate activităţile. Mai degrabă, ei au anumite abilităţi pe care le desfăşoară mai bine cu o parte — cum ar fi scrierea cu mâna dreaptă, dar aruncarea unei mingi cu mâna stângă. Cu alte cuvinte, mâna „mai dificilă” variază nu numai de la o persoană la alta, ci, potenţial, de la o activitate la alta.

De ce mişcarea contează

Vrei să faci exerciţiul mai provocator?

Pentru a spori gradul de dificultate, adaugă activităţi precum scrisul şi aruncarea unei mingi, care necesită mişcări fluide şi armonioase, combinate cu acurateţe şi precizie, a spus Philip.

„Mişcarea implică coordonarea mai multor elemente, sincronizarea vederii cu simţul tactil şi alinierea acestora în funcţie de poziţia ochilor”, a spus el. „Creierul va depune un efort mai mare.”

Mişcarea şi gândirea sunt strâns legate; totuşi, nu orice mişcare solicită creierul în aceeaşi măsură. Unele activităţi mobilizează mai multe zone ale creierului decât activităţile de control motor simplu sau grosier.

De exemplu, a înfige un ac necesită mai multă putere cerebrală — inclusiv o cantitate mare de feedback vizual şi senzorial — decât a ridica o găleată grea, care este în primul rând un act de forţă fizică.

Să ne provocăm creierul este mai uşor decât credem

Folosirea mâinii nedominante pentru ceva ce facem în fiecare zi îndeplineşte două condiţii: este ceva nou şi activează mai multe părţi ale creierului. Dacă faci sarcina cu adevărat dificilă, vei îndeplini şi cea de-a treia condiţie.

De aceea, Philip este sceptic faţă de afirmaţia specifică că spălatul pe dinţi cu mâna nedominantă poate afecta riscul de demenţă – pur şi simplu nu este o activitate foarte solicitantă.

„Dacă vrei să-ţi provoci creierul, esenţial este ca activitatea să fie dificilă”, a spus el. „Gândeşte-te la cel mai dificil lucru pe care îl poţi face.”

Tocmai de aceea Brownlee a adăugat aplicarea rimelului la rutina ei cu mâna stângă. Odată ce stăpâneşti o nouă sarcină cu mâna nedominantă, ia în considerare o nouă activitate. Gândeşte-te la asta ca la trecerea la un nou nivel într-un joc video.

Cea mai bună parte a strategiei ei este că nu are nevoie de un gadget, un joc, o aplicaţie sau chiar mai mult timp în ziua ei, a spus Brownlee. Beneficiile depăşesc sfera creierului: atunci când schimbă mâinile pentru o sarcină în fiecare zi, îşi activează întreaga atenţie — o practică care a ajutat-o, în calitate de nutriţionistă, să fie mai atentă cu cei dragi şi cu clienţii. Nu intenţionează să se oprească şi le sugerează acest lucru şi clienţilor ei, pentru a da mai multă atenţie în ceea ce priveşte alimentaţia.

„În fiecare zi există un moment în care mă concentrez intenţionat asupra creierului meu. Atâta timp cât ai două mâini funcţionale, ai ocazia să-ţi provoci creierul în fiecare zi.”, a spus Brownlee.