În lipsa unei cantităţi suficiente de fibre, bacteriile intestinale pot ajunge să consume mucoasa intestinală

Ştim că fibrele şi proteinele din alimentele de origine vegetală sunt benefice pentru sănătate, dar ceea ce nu este la fel de clar este modul exact în care acestea produc efecte benefice în organism – un aspect pe care cercetătorii l-au analizat acum mai în detaliu.
Rezultatele studiului, publicate în revistele PNAS şi Nature Metabolism, arată procesele prin care proteinele şi fibrele vegetale produc substanţe chimice benefice pentru sănătate (metaboliţi) în sânge, informează sciencealert.com
O descoperire conexă relevă faptul că substanţele chimice benefice, despre care se credea anterior că sunt produse exclusiv de microbii intestinali, pot fi de fapt sintetizate şi de alte celule.
În ansamblu, acesta reprezintă un pas important în înţelegerea alimentaţiei, a compoziţiei intestinale şi a sănătăţii.
Ambele studii au fost conduse de biologii moleculari Jenna AbuSalim şi Joshua Rabinowitz de la Universitatea Princeton şi ambele aduc o nouă perspectivă asupra provenienţei reale a metaboliţilor din organismul nostru care ne fac bine.
„Există un interes crescând în rândul disciplinelor medicale pentru manipularea microbiomului uman sau pentru utilizarea produselor sale metabolice în scop terapeutic”, spune Rabinowitz.
„Dieta oferă perspective promiţătoare pentru controlul microbiomului şi al produselor sale. Însă, pentru a concepe intervenţii terapeutice eficiente, trebuie să înţelegem ce aspecte ale dietei controlează anume produsele microbiene.”
Termenii folosiţi pot deveni destul de tehnici – la urma urmei, a fost vorba de o analiză chimică detaliată –, dar, în termeni simpli, cercetătorii au analizat substanţele chimice numite metaboliţi fenolici, produşi pe măsură ce bacteriile intestinale digeră anumiţi aminoacizi.
Aceşti fenoli sunt eliberaţi de aminoacizii numiţi tirozină şi fenilalanină, iar cercetătorii au descoperit că atât fibrele, cât şi anumite proteine din plante influenţau tipurile de substanţe chimice generate din aceleaşi materii prime.
„Studiile noastre au arătat că atât fibrele, cât şi proteinele nedigerabile din plante – pe care le numim «proteine care imită fibrele», sau Prif – modifică echilibrul metaboliţilor fenolici, trecând de la cei nocivi, produşi din tirozină, la varianta benefică derivată din fenilalanină”, spune AbuSalim.
Experimente ulterioare efectuate pe şoareci au arătat că, atunci când fibrele se epuizează, bacteriile pot începe să se hrănească cu mucusul care căptuşeşte pereţii intestinali, producând compuşi potenţial nocivi pentru organism.
În schimb, substanţele chimice benefice provin aproape în totalitate din proteinele Prif menţionate anterior. Aceste proteine acţionează împreună cu fibrele pentru a orienta metaboliţii bacteriilor intestinale în direcţia corectă şi a-i menţine acolo.
„Considerăm că proteinele Prif reprezintă o clasă emergentă de nutrienţi alimentari care modelează compoziţia microbiomului intestinal şi ar putea avea o influentă de anvergură asupra sănătăţii metabolice”, spune AbuSalim – într-o măsură atât de mare încât, într-o zi, ambalajele alimentelor ar putea indica atât conţinutul de Prif, cât şi cantitatea de fibre pe care o conţin.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că o gamă mai largă de metaboliţi, cunoscuţi pentru legătura strânsă cu sănătatea şi despre care se credea anterior că provin în totalitate de la bacteriile intestinale, ar putea fi produşi şi prin procese metabolice din alte părţi ale organismului.
Substanţe chimice precum indol-3-lactatul şi indol-3-acetatul, de exemplu, ar putea fi produse de alte celule din afara intestinului, conform experimentelor efectuate de cercetători pe celule provenite de la şoareci, şobolani şi oameni.
În ceea ce priveşte imaginea de ansamblu a menţinerii unei sănătăţi bune, inclusiv prin intermediul alimentaţiei noastre, studiile vor fi utile în dezvoltarea viitoare a tratamentelor – fie că este vorba de medicamente care acţionează asupra bacteriilor intestinale, fie de cercetări care interpretează intervenţiile dietetice.
Este, de asemenea, un alt memento pentru a include în dieta dumneavoastră cât mai multe alimente de origine vegetală – deoarece acestea par să favorizeze cu adevărat metaboliţii intestinali pozitivi şi funcţiile corporale mai sănătoase.
În continuare, cercetătorii ar putea analiza mai direct modul în care schimbările alimentare influenţează sănătatea umană în timp, în ceea ce priveşte producţia de metaboliţi fenolici, şi ar putea examina mai în detaliu modul în care celulele din afara intestinului produc substanţele chimice abordate în aceste studii.
„O imagine mai clară a modului în care diferite alimente interacţionează cu microbiomul pentru a modula producţia de metaboliţi bacterieni va contribui la îmbunătăţirea recomandărilor pe care nutriţioniştii şi medicii le pot oferi oamenilor în scopul prevenirii şi tratării bolilor”, afirmă Rabinowitz.