Negocierile ONU privind roboţii ucigaşi autonomi nu au reuşit să ducă la o interdicţie obligatorie din punct de vedere juridic

Discuţiile internaţionale privind măsurile de protecţie în dezvoltarea roboţilor ucigaşi complet autonomi au dus doar la un acord minimal, diplomaţii nereuşind să obţină un mandat pentru negocieri privind o interdicţie obligatorie din punct de vedere juridic.
În cadrul unei conferinţe desfăşurate la Geneva, la care au participat cele 128 de state părţi la Convenţia ONU privind anumite arme convenţionale (CCW), delegaţii nu au reuşit să ajungă la un acord asupra unui mandat specific pentru începerea negocierilor privind interzicerea sistemelor de arme autonome deosebit de periculoase.
Organizaţiile neguvernamentale, inclusiv Stop Killer Robots, au descris rezultatul drept dezamăgitor şi reprezentând cel mai mic numitor comun, informează dpa.
Conferinţa s-a încheiat în primele ore ale dimineţii de sâmbătă, după mai multe ore de negocieri desfăşurate pe parcursul nopţii. Aproape 100 de ţări solicitaseră negocieri pentru o interdicţie obligatorie din punct de vedere juridic asupra armelor complet autonome, capabile să ucidă fără ca un om să ia decizia finală de a deschide focul.
Statele Unite, una dintre principalele puteri militare şi un pionier în dezvoltarea inteligenţei artificiale, s-au numărat printre ţările care s-au opus acordării unui mandat specific. Alte state cu industrii de armament mari sau în dezvoltare s-au opus, de asemenea, negocierilor privind un acord obligatoriu din punct de vedere juridic, printre acestea numărându-se Israelul, Bielorusia şi Marea Britanie.
Experţii guvernamentali vor discuta în continuare elementele unui posibil acord şi vor formula, până în 2028, recomandări privind oportunitatea ca acestea să conducă, în cele din urmă, la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic.
Reuniunea de la Geneva nu a abordat măsuri concrete, ci s-a concentrat exclusiv asupra întrebării dacă ar trebui să aibă loc negocieri sau discuţii suplimentare şi ce formă ar trebui să ia acestea.
Oficialii ruşi au blocat toate discuţiile oficiale la începutul conferinţei, refuzând să aprobe ordinea de zi. De asemenea, aceştia au cerut restrângerea drastică a dreptului de a lua cuvântul pentru reprezentanţii UE şi pentru alţi observatori, solicitare care a fost respinsă.
Întrucât deciziile în cadrul conferinţei necesită consens, opoziţia Rusiei a echivalat, în fapt, cu exercitarea unui drept de veto.