De ce două persoane care reduc consumul de brânză şi unt pot avea rezultate diferite

Imaginaţi-vă două persoane care primesc acelaşi sfat: „Reduceţi consumul de unt şi brânză”. Una dintre ele a suferit deja un atac de cord, iar cealaltă are 40 de ani, face plimbări zilnic şi are tensiune arterială şi colesterol normale.

Noile cercetări sugerează că aceste două persoane nu obţin aceleaşi rezultate din efortul alimentar depus.

De zeci de ani, americanilor li se spune să limiteze consumul de unt, brânză şi carne roşie pentru a-şi proteja inima de efectele grăsimilor saturate.

Studiul, publicat în Annals of Internal Medicine, a analizat 17 studii clinice care au implicat peste 66.000 de adulţi şi a constatat că beneficiile reducerii grăsimilor saturate au fost observate în principal la persoanele care prezentau deja un risc cardiovascular ridicat, cum ar fi cele care au suferit un atac de cord anterior.

La fiecare 1.000 de pacienţi cu risc ridicat care au redus consumul de grăsimi saturate pe o perioadă de cinci ani, s-au înregistrat cu aproximativ şase decese mai puţin, 12 infarcturi mai puţin şi opt accidente vasculare cerebrale mai puţin.

În rândul adulţilor sănătoşi, rezultatele au arătat cu aproximativ un deces sau infarct mai puţin — o diferenţă pe care cercetătorii o consideră prea mică pentru a fi semnificativă din punct de vedere clinic.

„Rezultatele analizei noastre sunt relevante în special pentru recomandările medicale şi pentru medicii care trebuie să prioritizeze intervenţiile pentru reducerea riscului cardiovascular la pacienţi”, a declarat într-un e-mail, pentru The Epoch Times, autorul corespondent Bradley Johnston, profesor asociat de nutriţie şi epidemiologie la Universitatea Texas A&M şi director al Evidence Based Nutrition.

În loc de sfaturi generale, obiectivul ar trebui să fie identificarea persoanelor care beneficiază cel mai mult de reducerea grăsimilor saturate, a afirmat acesta.

Este important cu ce înlocuiţi grăsimile saturate

Studiul a constatat, de asemenea, că produsele cu care înlocuiţi grăsimile saturate poate fi la fel de important ca şi cantitatea pe care o reduceţi. Înlocuirea grăsimilor saturate cu paste sau pâine este foarte diferită de înlocuirea lor cu un alt tip de grăsimi.

Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate – tipul care se găseşte în multe uleiuri vegetale, nuci şi seminţe – a dus la reducerea colesterolului LDL, tip „rău”, care contribuie la înfundarea arterelor, cu aproximativ 17 mg/dL în total.

Însă când grăsimile saturate au fost înlocuite cu carbohidraţi, LDL a scăzut cu doar aproximativ 4 mg/dL, iar problemele cardiace majore abia s-au modificat.

Pacienţii cu risc ridicat au observat cele mai mari beneficii atunci când au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi polinesaturate, cuonstatându-se o reducere de aproximativ 25% a atacurilor de cord nefatale, ceea ce înseamnă aproximativ 21 de atacuri de cord mai puţine la 1.000 de persoane în cinci ani.

Beneficiile înlocuirii grăsimilor saturate cu grăsimi polinesaturate au fost neglijabile la pacienţii cu risc scăzut.

Tom Brenna, profesor de pediatrie şi nutriţie umană la Universitatea din Texas la Austin, care nu a participat la studiu, a declarat pentru The Epoch Times că rezultatele justifică investigaţii suplimentare.

El a remarcat că mortalitatea – decesele efective – nu a arătat diferenţe semnificative între pacienţii cu risc ridicat, indiferent dacă au înlocuit grăsimile saturate cu grăsimi polinesaturate sau carbohidraţi rafinaţi.

Ce înseamnă rezultatele pentru recomandările nutriţionale

Beneficiile pentru inimă observate la persoanele cu risc ridicat care şi-au redus consumul de grăsimi saturate sunt sugestive, dar nu definitive, a spus Brenna. „Este fum, nu foc.”

Rezultatele vin în contextul în care recomandările nutriţionale făcute americanilor – recomandările federale care contribuie la elaborarea meselor şcolare, a sfaturilor clinice şi a politicii nutriţionale – urmează să fie actualizate la începutul anului 2026.

Dezbaterea privind modul în care grăsimile saturate ar trebui tratate în următoarele recomandări a devenit un punct fierbinte în politica nutriţională. Criticii susţin că decenii de recomandări privind consumul redus de grăsimi şi grăsimi saturate au împins oamenii către carbohidraţi rafinaţi şi alimente ultraprocesate. Johnston a spus că rezultatele echipei sale sunt doar o parte – „dar limitată” – a procesului de elaborare a recomandărilor nutriţionale.

„Rezultatele noastre sunt, aşadar, o mică parte din dovezile utilizate pentru elaborarea Ghidului alimentar pentru americani”, a spus Johnston. Recomandarea actuală de a limita grăsimile saturate la mai puţin de 10% din caloriile zilnice se bazează în mare parte pe modelarea tiparelor alimentare concepute pentru a asigura echilibrul nutriţional general, nu numai pe studii pe termen scurt privind evenimentele cardiace.

Riscul cardiac iniţial – şi produsele pe care le alegeţi să înlocuiţi grăsimile saturate, dacă este cazul – contează mai mult decât o regulă alimentară universală.

Sursa: Epoch Times SUA