Datoriile Republicii Moldova

Potrivit, Ministrului Finanţelor, Veceaslav Negruţa gradul de îndatorare al Republicii Moldova este cel mai mic din regiune şi asigură cetăţenii ,,să fie liniştiţi şi calmi în sensul în care politica promovată de Guvern este una atentă şi prudentă”.

,,Dacă facem abstracţie de cifre, în primul rând este vorba despre un credit de încredere pe care ni-l oferă partenerii noştri de dezvoltare, şi aici mă refer atât la UE, cât şi la alte structuri internaţionale financiare. Important este că suntem priviţi ca parteneri în care se poate avea încredere, ceea ce vorbim, de fapt şi realizăm. Marea majoritate a acestor resurse financiare sunt pentru proiecte de infrastructură rurală şi socială”, a declarat ministrul Finanţelor Veceaslav Negruţa în cadrul unui interviu pentru Radio Europa Liberă.

Ministrul a mai spus că datoria externă ,,nicidecum nu va fi transpusă pe umerii cetăţenilor pentru că ea este de fapt inexistentă”. Pe de altă parte, Veceaslav Negruţa recomandă cetăţenilor să se adapteze la noile posibilităţi de a dezvolta o afacere şi să contribuie la o creştere economică mult mai pronunţată în Republica Moldova.

Analistul economic Roman Chircă susţine că datoriile externe pe care le are în prezent Republica Moldova nu constituie o problemă, în condiţiile în care acestea reprezintă 23% din PIB, iar media rezonabilă europeană pe disciplina financiară este de 60%. ,,Eu aş fi de acord ca noi să ne mai împrumutăm cu încă 20-30% din PIB, pentru că R.Moldova are acest potenţial, însă banii să nu fie direcţionaţi pentru menţinerea balanţei de plăţi şi cheltuieli curente, aşa cum se întâmplă în prezent, ci pentru proiecte de infrastructură. În aşa fel vom avea şi investiţii şi o creştere economică substanţială”, a declarat analistul pentru agenţia de ştiri ARENA.

Concretizăm că într-un raport al Ministerului Fiananţelor se indică că în structura totală a datoriei publice, partea majoră îi revine datoriei de stat - cu ponderea de 79,7%, urmată de datoria Băncii Naţionale a Moldovei - 13,2%, datoria întreprinderilor din sectorul public – 6,5% şi datoria unităţilor administrativ teritoriale – 0,7%.

Potrivit structurii pe valute a datoriei de stat, ponderea majoră îi revine datoriei reprezentate de împrumuturile de stat externe în coşul valutar DST– 50,1%, (Drepturi Speciale de Tragere) urmată de datoria de stat internă în lei moldoveneşti – 28,2%. Următoarele poziţii sunt ocupate de USD – 12,4%, Euro – 5,3%, WPU (World Bank pool units) – 2,5%, JPY (Yen japonez) – 1,4% şi KWD (Dinar kuweitean)– 0,1%, scrie agenţia ARENA.

În structura datoriei de stat pe valute, cu descompunerea coşului valutar DST, poziţia dominantă este ocupată de dolarul SUA – 33,2%, urmat de leul moldovenesc – 28,2% şi Euro – 24,0%. Ponderea celorlalte valute nu depăşeşte 10 la sută din total.

Creditorii multilaterali continuă să fie principalii creditori ai Guvernului Republicii Moldova. Datoria de stat externă faţă de aceştia, la 30 septembrie 2011, a constituit 925,09 mil. dolari SUA (80,0%) din soldul total al datoriei de stat externe. Cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe faţă de creditorii multilaterali o deţine Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) cu 46,2%, urmată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) – cu 36,0%, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) – cu 8,6%, Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă FIDA – cu 4,9%

Datoria de stat externă faţă de creditorii bilaterali a constituit 221,69 mil. dolari SUA (19,2%), Guvernului Rusiei revenindu-i ponderea majoră (circa 43,7% din datoria faţă de creditorii bilaterali). În ceea ce priveşte datoria de stat externă faţă de creditorii comerciali, aceasta a însumat 8,87 mil. dolari SUA (0,8%), fiind formată integral din datoria faţă de banca germană AKA Ausfuhrkredit-Ge.

Precizăm că începând cu octombrie 2009 şi până în decembrie 2011, Republica Moldova a beneficiat de 511 milioane de dolari SUA sub forma de împrumut şi aproximativ 359 milioane de dolari USD sub forma de granturi de la partenerii externi.