Danileţ, despre decizia CCR privind Secţia Specială: Aruncă în aer ordinea de drept european

Asociaţia Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), al cărui vicepreşedinte este judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, solicită demisia membrilor Curţii Constituţionale care au decis, marţi, să respingă decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale. În plus, Danileţ a susţinut că poziţia CCR poate “arunca în aer” ordinea de drept european.

“Decizia CCR de ieri [marţi – n.r.] este o înşiruire de sofisme menite să arunce în aer ordinea de drept european. Ea creează incertitudine juridică şi obligă instanţele naţionale la nerespectarea unei hotărâri a CJUE. Situaţia este fără precedent, dar şi fără ieşire. Încălcarea obligaţiilor care ne revin ca stat membru UE dictată de CCR trebuie sancţionată cu demisia judecătorilor constituţionali care au adoptat această hotărâre”, a precizat Danileţ într-un comunicat de presă al think tank-ului.

Potrivit ICDE, în timp ce Comisia Europeană critică România pentru reformele în domeniile justiţie şi anticorupţie, CCR a decis să nu respecte dreptul european şi a ordonat acelaşi lucru judecătorilor români.

Mai exact, pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Instituţia a atras atenţia României că, graţie Hotărârii Curţii de Justiţie a UE din data de 18 mai 2021, România are o direcţie clară a reformelor: trebuie să respecte dreptul UE şi să pună în aplicare recomandările din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderării.

“Or, acum trei săptămâni, CJUE a decis ca înfiinţarea SIIJ şi modalităţile de desemnare a procurorilor care trebuie să îşi exercite funcţiile în cadrul acesteia intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi că această decizie este obligatorie pentru statul român, revenind autorităţilor competente să analizeze dacă înfiinţarea SIIJ a fost justificată. În baza acestei decizii, o instanţă naţională deja a decis că SIIJ este în afara legii”, se mai arată în comunicatul ICDE.

Totuşi, continuă think tank-ul, în mod cu totul surprinzător, CCR a decis, tot marţi, să nu respecte dreptul european:

“Ea a arătat că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii naţionale constatate ca fiind deja constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european. A mai decis că rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională”.

De asemenea, ICDE atrage atenţia că CCR a invocat în mod eronat art. 148 din Constituţie şi a citat greşit din decizia CJUE. Nu este prima dată când la nivelul instanţei de contencios administrativ are loc aşa ceva – amintim decizia nr. 392/2017 când CCR a stabilit obligaţia pentru Parlament de a impune un prag minim valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu aducând în mod greşit ca argument Raportul privind relaţia dintre răspunderea politică şi răspunderea penală a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenară (Veneţia, 8-9 martie 2013).

Totodată, într-o postare pe pagina sa de Facebook, judecătorul Danileţ a criticat, miercuri, poziţia CCR cu privire la această problemă. În continuare, redăm mesajul integral al magistratului:

Precizez că judecătorii CCR se bucură de inamovibilitate pe parcursul celor 9 ani de mandat. Ei nu pot fi revocaţi indiferent de părerea populaţiei despre deciziile lor. Hotărârile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea. De respectarea lor depinde menţinerea ordinii constituţionale.

Se pare că CCR şi CJUE au opinii opuse cu privire la SIIJ.

CCR a emis ieri un comunicat de presă în care a criticat hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care autoriza judecătorii români să aplice direct dreptul european, inclusiv cu privire la recomandările din cadrul MCV. Astfel, CCR arată expres că rapoartele MCV nu fac parte din dreptul UE şi că "judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională". Cu alte cuvinte, dacă CCR a spus că înfiinţarea SIIJ este constituţională (ceea ce s-a întâmplat în anul 2018), judecătorul român nu poate decide că ea este contrară dreptului UE.

Cu toate acestea, la paragrafele 183 şi 184 din hotărârea dată pe 18 mai 2021, CJUE a decis că înfiinţarea SIIJ intră în domeniul de aplicare a dreptului european. Or, jurisprudenţa CJUE este clară: dreptul UE este caracterizat de supremaţie în raport cu dreptul naţional, aspect consacrat de mai bine de jumătate de secol şi care este însăşi esenţa de a fi a entităţii europene comune.

Am discutat aceste aspecte în asociaţia ICDE, din care fac parte. Printre noi sunt cadre didactice, jurişti, politologi, oameni de afaceri. Faţă de situaţia creată, în unanimitate, Colegiul Director a aprobat luarea de poziţie publică cu privire la situaţia în care s-a ajuns, exprimată prin comunicatul următor.

Solicitarea ICDE vine in contextul în care, marţi, CCR a decis, cu majoritate de 7 la 2, că Secţia Specială de anchetare a magistraţilor este constituţională şi a atras atenţia judecătorilor de la instanţele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Cele două voturi contra au venit din partea judecătoarelor numite de preşedintele Klaus Iohannis - Livia Doina Stanciu şi Simina Tănăsescu -, care au făcut opinie separată. Decizia CCR vine după ce Curtea de Apel Piteşti a constatat practic că Secţia de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu mai poate funcţiona. CA Piteşti s-a pronunţat în condiţiile în care Curtea Europeană de Justiţie a stabilit, pe 18 mai, că SIIJ încalcă Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene.