Cum încearcă Măgureanu să scape de acuzaţii în dosarul Mineriadei. E apărat de casa de avocatură care-l reprezintă pe Călin Georgescu

Trimis în judecată în dosarul Mineriadei pentru infracţiuni contra umanităţii, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu acuză, prin avocaţii lui, neregularitatea rechizitoriului şi a tuturor probelor împotriva sa depuse la dosar de procurori.

Măgureanu este apărat în acest dosar de casa de avocatură Sinescu & Nazat, despre care Călin Georgescu preciza că este singura care îl reprezintă. "Reamintesc, singura echipă de avocaţi care mă reprezintă este cea a casei de avocatură Sinescu & Nazat", scria Georgescu pe Facebook pe 9 iulie. De altfel, Georgescu a şi apărut la tribunal însoţit de avocatul Sinescu.

Tot Sinescu i-a reprezentat şi pe Sebastian Cucoş şi Cătălin Sindile în dosarul 10 August, el reuşind să obţină amânări pentru aceştia în dosar în faza de cameră preliminară.

Revenind la dosarul Mineriadei, procesul a debutat cu o amânare pe motiv că avocatul lui Miron Cozma nu s-a prezentat. Următorul termen a fost stabilit în data de 12 decembrie 2025 ora 10:00. Până atunci, avocatul lui Măgureanu contestă legalitatea rechizitoriului şi le cere judecătorilor să constate nulitatea ordonanţei de efectuare a urmăririi penale faţă de fostul şef SRI, precum şi a tuturor actelor de urmărire penală subsecvente efectuate de procurori, au precizat surse pentru Epoch Times.

Ce argumente invocă avocaţii lui Măgureanu?

• Descriere insuficientă şi neclară a faptelor, lipsa indicării probelor relevante şi neclaritatea privind forma de vinovăţie.

Mai exact, avocaţii susţin că procurorul nu a precizat, în concret, care sunt acţiunile care constituie elementul material al infracţiunii contra umanităţii, pentru ca fostul şef al SRI să înţeleagă ce activităţi contrare dispoziţiilor legale a întreprins. Or, nefiind informat în mod clar şi concis care sunt acţiunile de care e acuzat, nu şi-a putut pregăti apărarea.

"Pentru a-şi putea pregăti apărarea, inculpatul trebuie să fie informat în mod clar şi concis care sunt acţiunile întreprinse de către acesta, acţiuni care, în orice dosar penal, trebuie să îmbrace o haină infracţională.

Or, autorul Rechizitoriului a realizat prezentarea factuală a evenimentelor din iunie 1990 de o manieră globală, nu în mod separat, pentru fiecare inculpat în parte, fără a se face menţiune despre elementele care au condus la reţinerea activităţilor circumscrise ilicitului penal", susţine avocatul Sinescu.

• Procurorul nu a încadrat judicios faptele lui Măgureanu din perspectiva "spaţio-temporală".

"Vă rog să aveţi în vedere faptul că faptele presupus infracţionale întreprinse de către inculpatul MĂGUREANU VIRGIL nu au fost încadrate în mod judicios din perspectiva spaţio-temporală. În atare condiţii, nefiind delimitată în mod precis presupusa perioadă infracţională, astfel, judecătorul de cameră preliminară se află în imposibilitate obiectivă în a stabili limitele judecăţii.

Delimitarea spaţio-temporală este esenţială în economia dosarului, având în vedere faptul că în sarcina inculpatului este reţinută participarea la mai multe evenimente de mare de interes pentru dosar, în diferite momente, alături de diferite persoane.

Exigenţele de descriere a faptei penale sunt îndeplinite atunci când circumstanţele de timp, de loc şi modalitate de comitere sunt indicate cu o precizie pertinentă pentru a permite acuzatului să înţeleagă cu exactitate conţinutul suspiciunii, pentru a-şi susţine şi a-şi formula apărările în mod corespunzător", scrie avocatul.

Avocatul îi mai reproşează procurorului că a făcut aprecieri personale, mai exact faptul că, în condiţiile în care Măgureanu a admis participarea cadrelor S.R.I. alături de mineri în diverse acţiuni, procurorul a apreciat că e imposibil de crezut că toate aceste persoane, cadre militare cu experienţă, ar fi acţionat fără un ordin, într-o acţiune de asemenea anvergură.

"La pagina 1245 se menţionează că 'În ceea ce priveşte participarea cadrelor S.R.I. alături de mineri în diverse acţiuni, inculpatul recunoaşte, însă arată că aceştia au participat din proprie iniţiativă şi că aceste cadre au fost ulterior îndepărtate din Serviciu. Este totuşi imposibil de crezut că toate aceste persoane, cadre militare cu experienţă, ar fi acţionat fără un ordin, într-o acţiune de asemenea anvergură.' Întocmai după cum am argumentat anterior, autorul Rechizitoriului, fără niciun minim temei, se substituie persoanelor implicate în evenimentele din 1990 şi face aprecieri personale despre cum ar fi fost optim să acţioneze acestea în condiţiile specifice vremurilor de tranziţie ce constituie cadrul evenimentelor de interes din prezenta cauză", scrie Sinescu.

Avocatul mai acuză că Măgureanu nu a fost informat la timp cu privire la acuzaţie şi încadrarea juridică.

Concret, avocatul acuză că procurorul cunoştea identitatea şi implicarea lui Măgureanu încă din 2021, dar i-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect abia după aproape 3 ani.

"Vă rog să aveţi în vedere faptul că, la momentul la care Parchetul a dispus începerea urmăririi penale în cauză, respectiv iunie 2021, raportat la rezonanţa socială pe care a manifestat-o prezentul dosar de peste 30 de ani, este evident faptul că procurorul de caz cunoştea identitatea inculpatului MĂGUREANU VIRGIL, precum şi asocierea acestuia cu faptele reţinute în sarcina lui.

(...) Procurorul de caz i-a adus la cunoştinţă numitului MĂGUREANU VIRGIL calitatea de suspect la data de 25.04.2024, la un interval de aproape 3 ani, interval de timp în care au fost administrate probe fără ca apărătorii acestuia să aibă posibilitatea garantată prin lege de a asista, cu toate drepturile ce decurg din prevederile art. 92 C.p.p.

Astfel, vă rog să aveţi în vedere faptul că prin atitudinea procesuală de care au dat dovadă reprezentanţii Parchetului, inculpatului MĂGUREANU VIRGIL i-a fost încălcat dreptul la apărare, precum şi dreptul la un proces echitabil."

Mineriada

În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu, precum şi alte mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.

Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.

Ceea ce face din Mineriadă unul dintre cele mai dureroase şi ruşinoase episoade ale istoriei contemporane este faptul că preşedintele ţării a asmuţit cetăţeni ai acestei ţări împotriva compatrioţilor lor. În plus, nu trebuie uitat că, potrivit martorilor vremii, armata dotată cu muniţie de război a tras împotriva populaţiei civile.

Recomandăm şi Înregistrările video cu prestaţia lui Iliescu la Mineriadă, ascunse de TVR cât a fost preşedinte (Video)

25 de ani mai târziu, în data de 21 octombrie 2015, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost chemat la Parchetul General pentru a i se aduce la cunoştinţă că are calitatea de suspect pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul "Mineriada". A fost nevoie de încă un an şi aproape trei luni pentru ca Iliescu să devină din suspect, inculpat.

Pe 13 iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis finalmente în judecată de Parchetul Militar pentru ca în 2019, judecătorul Epure să decidă că dosarul care a zăcut în Camera Preliminară trebuie să se întoarcă la parchet cu anularea tuturor probelor.

În 2019, dosarul s-a reîntors la Parchet sub formă de coperţi.

Pe 2 aprilie 2025, după refacerea rechizitoriului, dosarul a fost deferit din nou instanţei.

Între timp, Iliescu a murit.