Curtea Supremă italiană anulează extrădarea unui cetăţean ucrainean în cazul sabotajului Nord Stream

Curtea Supremă italiană a anulat, miercuri, decizia de extrădare a cetăţeanului ucrainean Serhii Kuzneţov în Germania, unde este acuzat de implicare în sabotarea conductelor de gaz Nord Stream, a raportat agenţia de presă italiană Ansa, potrivit The Kyiv Independent.

Decizia vine pe fondul tensiunilor legate de cazul încă neelucidat al exploziilor de la Nord Stream, care au distrus conductele cheie ce leagă Rusia şi Germania şi au alimentat speculaţiile internaţionale şi acuzaţiile reciproce.

Hotărârea trimite cazul înapoi unui nou complet de judecători de la Curtea de Apel din Bologna pentru reexaminare.

În timpul şedinţei, procurorii au solicitat ca unul dintre argumentele invocate de apărarea lui Kuzneţov în apel — presupusa clasificare eronată a faptelor în mandatul european de arestare — să fie acceptat.

Cazul lui Kuzneţov şi al altor cetăţeni ucraineni căutaţi de Germania a devenit un punct fierbinte diplomatic între statele europene.

Poliţia italiană l-a arestat pe Kuzneţov pe 21 august în baza unui mandat european de arestare emis de Germania, ai cărei procurori îl suspectează că a coordonat operaţiunea de aruncare în aer a conductelor.

Bărbatul în vârstă de 49 de ani neagă acuzaţiile, susţinând că se afla în Ucraina în momentul exploziilor.

Autorităţile poloneze au reţinut un alt cetăţean ucrainean, identificat ca Volodimir Z., în oraşul Pruszkow, pe 30 septembrie, tot în baza unui mandat german pentru acuzaţii similare.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că extrădarea suspectului ar fi „contrară intereselor Poloniei”, afirmând că celor care au construit conducta Nord Stream 2 „ar trebui să le fie ruşine şi să păstreze tăcerea”.

Coordonatorul serviciilor de informaţii poloneze, Tomasz Siemoniak, a descris cazul ca fiind „extrem de grav”, menţionând că instanţa are la dispoziţie până la 100 de zile pentru a lua o decizie. Anchetatorii germani susţin că Volodimir Z., instructor de scufundări, a ajutat la amplasarea explozibililor pe conducte.

Potrivit procurorilor germani, autorii au folosit un iaht cu vele închiriat, care a plecat din portul german Rostock. Nava ar fi fost obţinută prin intermediari, folosind documente falsificate de la o companie germană.

Ambasadorul Ucrainei în Polonia, Vasil Bodnar, a declarat pe 7 octombrie că Kievul nu se amestecă în procedura de extrădare. Anchetatorii germani au legat anterior sabotajul de un grup pro-ucrainean, dar nu au afirmat că guvernul ucrainean ar fi implicat în vreun fel.

Conducta Nord Stream 2, care nu a devenit niciodată operaţională, a fost mult timp un punct fierbinte în politica energetică europeană. Chiar înainte de invazia rusă pe scară largă în Ucraina în 2022, criticii au avertizat că aceasta adânceşte dependenţa Germaniei de gazul rusesc şi subminează securitatea energetică europeană.

În 2021, înainte de invazia rusă pe scară largă în Ucraina, Nord Stream 1 furniza peste o treime din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa. În 2024, preşedintele ceh Petr Pavel a declarat că aceste conducte erau o „ţintă legitimă” dacă Ucraina se află într-adevăr în spatele atacului.