Curtea Supremă a SUA va examina cazul incidentului de colectare de date de la Facebook

Curtea Supremă a SUA a acceptat, luni, să examineze un proces intentat de un mare număr de acţionari care susţin că societatea mamă a Facebook, Meta Platforms Inc., a înşelat investitorii în legătură cu o controversă privind colectarea de date în care a fost implicată Cambridge Analytica, o firmă de consultanţă politică.

O eventuală decizie a Curţii Supreme în acest caz ar putea avea un impact asupra standardelor de dezvăluire a informaţiilor corporative în viitor.

Cazul implică o acţiune colectivă privată legată de fraudă, care rezultă din „achiziţia ilegală şi utilizarea abuzivă a datelor utilizatorilor Facebook de către Cambridge Analytica, firmă cu sediul în Marea Britanie, în prezent intrată în faliment”, potrivit documentului depus de Facebook la cea mai înaltă instanţă naţională.

Meta a fost de acord în decembrie 2022 să plătească 725 de milioane de dolari pentru a soluţiona o procedură de acţiune colectivă care a afirmat că societatea a permis unor terţe părţi, inclusiv companiei Cambridge Analytica, să aibă acces la până la 87 de milioane de informaţii personale ale utilizatorilor. Incidentul a fost făcut public în 2018.

Cambridge Analytica a lucrat anterior pentru campania prezidenţială de succes a candidatului Donald Trump de atunci, în 2016, şi a avut acces la date personale din milioane de conturi Facebook în scopul de a direcţiona şi de a face profiluri ale alegătorilor. Titularii conturilor nu şi-au dat consimţământul şi au avut datele colectate prin intermediul unei aplicaţii.

Scandalul a dus la investigaţii guvernamentale, iar Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a fost chemat să depună mărturie în faţa Congresului.

În 2019, Facebook a fost de acord să plătească 5 miliarde de dolari pentru a soluţiona o anchetă a Comisiei Federale pentru Comerţ din SUA privind practicile sale de confidenţialitate şi 100 de milioane de dolari pentru a soluţiona o procedură a Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Bursă din SUA, care susţinea că a indus în eroare investitorii cu privire la utilizarea abuzivă a datelor lor.

În acelaşi timp, Meta este investigată de Uniunea Europeană pentru posibile încălcări ale normelor de siguranţă pentru copii pe platformele sale Facebook şi Instagram.

Curtea Supremă a admis cererea de revizuire, în cazul Facebook Inc. v. Amalgamated Bank, printr-un ordin nesemnat.

Niciun judecător nu a exprimat o opinie separată, iar instanţa nu şi-a explicat decizia.

Cel puţin patru dintre cei nouă judecători trebuie să voteze pentru a aproba petiţia iar aceasta să treacă în etapa pledoariei orale.

Curtea Supremă va examina dacă o curte de apel federală a greşit atunci când a permis desfăşurarea procesului de mai multe miliarde de dolari, care are la bază acuzaţiile potrivit cărora Facebook, aşa cum era cunoscută compania la acea vreme, a umflat preţul acţiunilor nedezvăluind informaţii adecvate privind faptul că datele utilizatorilor săi vor fi utilizate în mod abuziv.

Investitorii susţin că această controversă a contribuit la două scăderi de preţ din 2018 care au dus la pierderea de către companie a unei capitalizări de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari.

Curtea de Apel a celui de-al Nouălea Circuit a dat dreptate Facebook în cazul de faţă în octombrie 2023.

Facebook cere Curţii Supreme să respingă procesul.

Tribunalul districtual federal a respins de trei ori pretenţiile reclamanţilor, dar Al Nouălea Circuit a reactivat pretenţiile, despre care Facebook a spus în petiţia sa că „a adoptat poziţii extrem de aberante”.

„Decizia celui de-al Al Nouălea Circuit va deschide calea pentru procese colective care ar fi fost respinse în orice alt circuit”, se arată în petiţie.

Intimatul, Amalgamated Bank, a susţinut că decizia instanţei de circuit a fost corectă iar Curtea Supremă ar trebui să respingă apelul.

„Nu există niciun conflict de circuit”, a declarat banca într-un memoriu.

Al Nouălea Circuit „aplică aceeaşi regulă ca şi celelalte circuite pe care le citează Facebook: o declaraţie este înşelătoare dacă tratează un risc material ca fiind ipotetic atunci când riscul s-a materializat deja”.

Curtea Supremă este aşteptată să audieze cauza Facebook Inc. v. Amalgamated Bank în noul său termen care începe în octombrie.
Între timp, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie deliberează în prezent asupra a două cazuri care se referă la platformele de socializare.

La 18 martie, judecătorii Curţii Supreme au părut sceptici faţă de argumentele statelor, potrivit cărora guvernul federal a greşit atunci când a luat legătura cu platformele de socializare referitor la probleme de sănătate publică în timpul recentei pandemii.

În acelaşi timp, în cadrul pledoariilor orale în cazul Murthy v. Missouri, statele au susţinut că guvernul federal a forţat companiile de social media să cenzureze opiniile defavorabile cu privire la probleme publice importante, cum ar fi efectele secundare legate de vaccinul anti COVID-19 şi blocajele impuse de guvern. Aplicarea acestui tip de presiune încalcă Primul Amendament, au susţinut statele.

Dr. Vivek Murthy este chirurgul general al SUA. Statul Missouri şi alte părţi au dat în judecată guvernul federal pentru presupusa cenzură prin presiuni exercitate asupra companiilor de social media pentru a suprima anumite conţinuturi.

La 26 februarie, Florida şi Texas au declarat Curţii Supreme că ar trebui să li se permită să reglementeze modul în care platformele de social media moderează conţinutul. În timpul pledoariilor orale, judecătorii păreau să se agaţe de o nouă regulă pe care ar putea să o folosească pentru a aplica principiile libertăţii de exprimare la discuţiile online.

În joc este dreptul americanilor de a se exprima liber online, împreună cu dreptul platformelor de socializare de a lua decizii editoriale cu privire la conţinutul pe care îl găzduiesc. Ambele drepturi sunt protejate de Primul Amendament la Constituţia SUA.

Contestarea legii din Florida care reglementează social media este Moody v. NetChoice LLC; contestarea legii din Texas este NetChoice LLC v. Paxton.

Legile ambelor state impun restricţii în ceea ce priveşte suspendarea conturile utilizatorilor şi obligă platformele să explice deciziile lor de moderare a conţinutului, mandat pe care platformele îl consideră excesiv de împovărător.

Curtea de Apel a Statelor Unite a celui de-al 11-lea Circuit a anulat o parte din legea din Florida, constatând că „cu mici excepţii, guvernul nu poate spune unei persoane sau entităţi private ce să spună sau cum să spună”.

Chiar şi cele mai „mari” platforme sunt „actori privaţi ale căror drepturi sunt protejate de Primul Amendament ... [şi] aşa-numitele decizii de moderare a conţinutului constituie exerciţii protejate de judecată editorială”.

Curtea de Apel a Statelor Unite a celui de-al Cincilea Circuit a adoptat o poziţie opusă, considerând că legea texană este constituţională şi a respins „ideea potrivit căreia corporaţiile au un drept liber exprimat în Primul Amendament de a cenzura ceea ce spun oamenii”.

Hotărârile în aceste două cazuri sunt aşteptate până la sfârşitul lunii iunie.